SN Lazarev 2

1. ... c_~---
,
"t~
-< '
s.
. i
1
:"
,
1,
1
1
S.N. LAZAREV
'K"-RMA
SA-':'J ARl'vI0.NXA DINTR
I<'IZIC:, PSII-IIC: ~..: DESTI
'"
;~
I.S.B.N.: 973..5 .
'"",,- "<,,,,--,,"~""H
-"""'~ -~. .., ,-..=-~=
S.N. lAZAREV
KARMASAU ARMONIA DINTRE FIZIC,
PSIHIC ~I DESTT~
~
'1
~
'~
"
t MOLDOVA

2. r
''" .
.
1
.
(:«'111,"11 1111""".1<1"1111'1. ',U''I'''II
.1//f/"///Jull//I,'1 Idll'.III"
Il.; I;11;ln'.II,':lIIIII'IIII1L/I'1l1
(:;111"111/''''''''01'' IJ)/) 1
;:, 'Toate drept~n'e asupra acestei .edq" apartin Edlturll
M,,!dm'lI- la~l - (,(,00
!
....
~
.
""':- ,'<"',,,-.-',." .,," .
'>";:: ~;;'~>_:;-::,.,~'.
"
..,
.."
,', .. .'
,~
....
'"
::'i.
S.N LAZAREV
KARMA il
SAU ARMONIA DINTRE FlZIC, PSIIDC, SPIRIT ~I
" DESTIN" "
Traducere. prefata ~inote:'
Hie J;>anilov
1t
,.
: ~mlll'III~I~
B.~:~~~~ASI
~MOLDOVA
1
il
. ,
"
,l
,
..! .
.
.
1
~.,~
.j
JI

3. , )
/1 1
f
~I
;t
.
~o'..;..
~..
, .<
'10.
;'
.t.
o~'
"";
- .
IS.B.N: 973-572-019-J
....
, 1.
PREFATA
/
~
Via/a ff()a.vtrilactualil poote fi psemllitil (;1/0 inde/ungata
riltilcire printr./111imel/s lahirint. Mulf( dintre noi, accept6nd
'itlla!ia .çqà cllm e.W~i considerillld lahirilltul ca peceJa
I/orma{ 'se gill/desc ca a~a trebute sa fie via/a, flJra .vci
hiilluidSCa ce .fi'umos, ce pla,-wi este dillmlo de zirJuriie
lahirinmllli. De aceea nici ml-~i PlIIIprohlema sa iasa vrÙx/atii
Jill 'e/: Allii, dimpo/rivll, sunt col/~'Ii<'llflde fap/II/ cd acest
'
lahirim reprezinta 0 f,Îtercare;' ~Pedeap.ti .vau 0 gluma pro<l61ll
,~'ia.vpira sa ajllnga cat mai. repede la II/milla, insQ nu ~tlu
tllcotro s~oapllce fiindca 'lUau /a fl/demina Imfif' af Ariadnei.
$ totWi un asenrel/eafil' calauzitiH' existli! Recent a apiirll/
"'
Rusia,coIIComltent la doua editufi diferite, if C!ilrte,care,I»:-ill
argume"re fn/emeiale pe fapte concrele, a dinamitat fntreg
edijfChl/ Jilo,vofiei materialiste afirmiJ[fd $i demonstrtind cu fapte
;'.
'.
,
grer(rJe contrazis pripritatea spiritului avupra ma/eriei. Autorol
lucmriJ, .
Serghei - Nikolaevici 'Lazarev, lm cu1tOSCu1
hioenergettCian 1'I{s,cu 0 hogata practica in domenful te1'i!lpiei
n~fionale, a jlIcut 0 descoperire senzaliondlli care ar
PI/!fa revolUfiona fl/treaga concepfie. contemporana asupra
diagl'/OSticiirii ~i tratiirii' holilor. Aplicand "ma.fajul".
hif!l!nergetic fI/ tratarea pacienlilor sai, el a oh.vervat ca boala,
def°1>1,nu se vindeca Cimigreaza de la un organ la a/tu/, /ucn!
JoVidit # fn cazul metode/of convenfiona/e de trat(l11lent,la
care recu;.ge medicina contempotana "oficia/a".' De pi/da, un
pacient vindecal de IIlcer gavtric revine dupa aproximaliv doua
ll1ni '-71a serioasa qfec/iul/e rel/ala, iar, la ~avesap/amani dupii
1
,!j,
.'
r
J

4. .
(;
. I~i~decareaacest~ia,.~cientul se Îmbolniive~tede plamiini...
A.,emem,a caZ/m, If/talfllte cusutele În pracÜca sa, il duc pe Sc
Lazarev ~a concluzia ca, aclionandu-se aSllpra bolii, se.
aC/lOneaza. doar asupra efectulu./,. cauia riinuiniind IÎt.
cont!nuqre nesçhimbatii. .
Dotal Cllni~te calitali. bioenergetice ie~ite din comun
autoru/, ale ciirui rezultate În diagnosticarea ~i tratarea holilo~
(chiaI' ~i de la distanfli) au de[Jii.$itcu mult grani/eie ,tiirÙsale, a
elahorat 0 metoda proprie În care se Îngemiineaza cele mai
.Vfahtle principÙ ale filosofiei clasice .orientale (În ~pecial ale
celellndlene), ale eticii ~i moralei cre§tine, cu cele mai fl(li
. ouceriri fu. domenitJl .~tiin/elor medicak. Cartea' sa este. 0
pledoarie' convingatotue pentru Întoarcerea.' la valorile
primordiale ale' eti~ii §i motalitatÙ futruciit ig~orareaacestora
consfltUle,. Îh ~pinia autorului, cauza princiwl4 à
~ecrudescenlel holI/or ~lnenorocirilor care ne hiintuie fu :peCÎa!
If/ ultlmuldecenill §i jumJitate. ]eoria 1i.,metoda elahora/a de
auforu!. acesteic(up este confirmata de mU!limea .cazuri!or
rezolvatç, <if:el, cQZ/AriÎn fara carora. mec(icina oficiala .l'-a
dovedlt afi nepuÜncioosii. . ..
.
CitilUi flceasta carte. yom descoperi plini de~ilrpJ;indete ca
. o'flulnu~$e llkntifica d04r çu organismul fizic, ci reprezinta.p
structura cu mu/t mai. 'C/Q1IplexiiÎn care fizicul este. doar ()
slQgura ctmlponenta (~i poote ca nici cea. mai importa,,!(i1).
lrt.terdepemkn/a dmtre .lJzic,psihic, spirit # desÜn este. .ru~#fiuta
de <P'~mente convlllgatoare ~i, mai ales, .
de fapte- reak din
pr~r:a }erapelltic;a a alltorului.S. La;arev ne da. un ta~pUlt.
convmgator,za 0 serie lk Întrebiiri care framiinta demulta
vreme COTl4I11llfr!lenoastre: '.
'
.
-
Ne put:m .DqJ:fÇ,vindeca .fiira sa fughilim medicamente ~ifara
sa ne operam? ,
Pootefiprelungitii viara omului? Cat? .yi mai ales cum?
Sunt, .ri1sPflrtzatoare fIlnnai' genele . de trclrtsmitere a
.il'!f(Jrmarieiereditare? ' .
.
Ce trebuie sa facem pentru a aduce pe lu"",ecQPÙ safllito.yi.
ferl/l de boil ~'I7tenorociri? . ,
'.
.
1
~..,.",
,'-,'~
t,
;'f
.1.'
.........
1
7
Care este regimUl alimentaI" ~icomporlamentul gravidei HI
/ff1:lpulsarcinii7
.
Care sunt cauzele sterilitafii ,yi'Clintpotfi.eliminate acestea?
Cum pot 'deveni copiii IlOijtrimai cl/minfi ~i maisilitori la .
Învataturi'i.z
.
Ne paij;e Într-adeviir sfiirJitullumii?
È-xistiÎ vrajitorii iji blesteme? Cum ne putem apiira Împatriva.
. lor?, : "'/
. .
Cunt ne plltem schimhÇl soarta În bine?
$tim .l'Cine, hranim? ,~i.multe, multeaitel'e. .
. ln ceea' ce prive~te,alimentafia, autorul car/ii "Karma~sau
Armonill dintre fizic, psihic,
.
spirit.§i destin" afirmaca are O.
mareimportanfa nu numai regimul alimentaI' ci $i modul În care 1
itfgttrgitam alimentele, pana ~i giindwile care ne trec prin mitite
În:rltomentele d'lnd stam la masa. Cel mai important loc fusa 1/
()cmpa sfaturilesale privind "igiena" iji profilaxia spiritlllui -.
condifie primordiala Î11prevepirea nu numai' et celor mai
gr~ave holi,dar ijia celor mai cumplite nenorociri pe car(f mai'
ltft6tdeauna, stlf/tem tenta(isa le punefIJpe seamafatalitafii}i a
de.stinuilli, neMmtindÎn.saca fatalitatea iji destinul'se ajla În
noi ÎJl~'ine~i ca este la Îndemiina noastra :sa le inf/uenfl!m. (În
bine .sau .În l'au). ln prezent .capacitafile hÎoenergetice ale.
pamenUorau crescutincredihi/ de mult,fapt pentru cflre.oriçe
intel'Vi!ntiela nivelul hiocttmpuri/or poote fi 'paguhitoare pentru
p~cient: daca cel ce arealizeaza nu are 0 pregattre
"
core.çJJUnzatoare . .l'au un camportament. .etic irepro§ah!l:
~.Billenergie,dllpa cum afirma s.Lazarev' În cllprinsul qcestei
carfi, civem tati, Însa purini aameni '.'Untdotafi de la natura .cu
.
[Yutaea dea "vedea", a itffelege,iji a corecta structur~'.
hlocâÎnpurilor În scopul fudepartarii cq.uz!lor bolii # al
restahilirii .sanata/ii. Cilind aceastiicarte, meditând asupra
~'(1::urilorexpuse ~i urmândll-i prescrip/iile, ne vom. putea
vindeça singuri de cele niai grave boli ~i ne.yom pazi de multe
.nenorociri, care ne-au fo.~tharazite ~i.care slInt codate În karma
fiecrfruia dintre no,i.
.~
KaI'ma. aceasta notiune preluata din filosofia orientala $i.
idet1ti!icata de,hlulte ori cu destiiUll, 'reprezinti't; În vbunea /1{1
.
.
,

5. /lie Danilov.
...
~
.
l '
.~
'".,~~. ,
'
<.
- '. :-:1'
~ .
":
8
,
S.Ldzarev, "1IfI~canism. derlisp/litire a ftlptelorpiimante:fti
".
,;
. Cuno~~ ~st mecan~$m.(10/ scopul cdrlii apesta :fi este)
, omullft poat#! ImblP'ldtif1t siindtate.a ~i soarta. .
. . Traducerea.~ipubli~,!,ea ÎnRomania aacestei ciirp ;!ferii
. :ltltorliorno~tn I!°:'bli'tate,a de a iritra Înposesia unui veritabil
indrept(]J' de etlca, afiJ de necesar fteciiruia dintre noi la
f:lCeastaC14f1Ipiiniide veacuri ce se consuma sub semnul unei
profunde ~ penculoase crize spiritual-morale.
.,
,.
,
'
. .
pin partea autorului
. .,:,
, i
"
~ ;,-
"
Stimati ci~tori, ÎDaint';de~i trjjCe la lecturaacestei càrti.
f,'erjficati-viis(area emopona!a. Va, reçomand cu ÎI!sistentiisa ~u
d~apucatide ea dacapurtapcuiva;picii, daci suntep.iritapcsau
;i.r#L~ nutrip.sentimentenegativefatiide c~vasau d" cÎneva.'
"<.p"vep Îl;lfatii nu doarQsimpl~"c~ axata pe 0 tema del,arg
'tef.~În contemporane!plte ci, defapt, expunl1reaWlei conceptÎÎ
,pginale. privirid pitrunderea le'gilorlumii spirituale care
~~verlleaza lumea m~rala, analiza posibilita!iior de penetrare ID
"U1iversulbioenergettcii, ,-
"
f,1 ,$.cqpul prjl)cip~,..~. carpi este ,de, a' lirgi o~onturi~e
,Ii ~~~~ve asupra IUD1IImconJura~oare" de ,a,descopen, ~1,,studia
~~'ilitp.ecanlSl1lelecare d guverneaza ~l ~e a expune. regulile d~
..'.'..~det;e.mbi~e~etica }ntrQcât,auto~eçfÎl?n8Joaomului
.~!",tJ;ebUie~ lficeapa pnp. con~tJ.ent
', lumll,mcof!Juraware,.,pnn
;:
,
_
:
.
'
.
~
.,
'~
.
'
.
.'~
,
.'
.
'
,
J
.;
'
,
el
..,
eg
,
er
,
eitlegilor a
..
ceste
.
.
.
,
.
"
,ia,Prin. '
". ,', :
erarea in
.
dividului ca.parte
''''lntegfilDtaa structum umvers'ulul.' , ,
~f; . L!mea conte~porana ,$-a-Îndep!rtat .mult de izvoar~le
:,~rin1;are ale ~pjr;tului. E!I searD.ana.~ un vas Înderivii, tira -
,
'càpÎtan, cu rnotQrulstricat; calaplina de br~e ~ echipajulcuprins
CIediscordie, Unii dintre rna.rinari Î~i dau searna de situat.i~ tragica
'.
.
1 ",
"
,;.
.~. care, se afIii" ~l au' Începnt sa se Janse2ie apeluri pentru
'r1conciliere ~i pentru' repararea navei. Marele necaz Însa, ~i
despre acest luclitt nu ~tie'nimeni,consta În faptul ca vasul se
:<mdreapta spre recifi ~ica nici'l'nacar repararea m~inilor ny-I va
,
salva de la catastrofa, daca nu va fi scj1imbatidirecf.ia.
1 Omenirea se 'afla,IDfata unei primejdii cu mult mai serioase
decât cea nucleara. Este prime.jdia dezintegriirii spirituale. Cele
mai cumplite pierderi silnt acelea pe care~noi nu le sesiziim, nu le
simiim 'deoarece moiutea survinernaiÎntâila nivelul-biocâmpului
~~
~..
':'"
~.~
"
1,yj
.1'. 1
: !
1
1
1
1
. ,
'.
'1"
"
/
.
,.," ,.
/.
11 .
...
~.
~
,." .

6. ,
JO
'";;""
'
~ mimai dupa ace~a la nivelul corpului, Acum acest proces se
afla foarte aproape d,epunctul crjtic pentru ca ceea ce se giise~tc
astâzi la nivelul spiritului nOstru, maine se aflaÎn corp,ul copiilor
,
~ihepotilor no~tri. Prin umwe, cu cat este mai deteri~ratspiritul
nostru astâzi, cu atat va fi mai deteriorata maine sanata:tea
"spirituala ~i fizjca -,a urm~ilor rio~tri. ' ,
,
'
Cuno~tintele pe cIVele-am 'dobânclit prin studierea structurii
biocâmpurilorumanesunt absolUserioase.' C
"
,PotentialuJ spirimal" acumulat de sfinji, preziciitori,
jnteil1~ietori ai religiilor monclialeesiein prezent aproape În
'
-
fotalitate 'epuizat Ütrgândireastrategica neevoJuata reprezintii un
pericol serias. Uria~ul potenpal al bioEinergeticiieste orientat nu
spre Întelegerea ':Iumii ÎneonJuratoare,; spre, pronosticarea ~i
" prevenirea uribr potenpaJe probleme ~i 'spre rezolvarea unor
sarcini tictice' priri!itive; de moment. Omerorea a' ajuns În fara
dilemei:sau fen~terea. spirituala, sau pieirea, Salvarea stii În
, ciiutiirileihdividualeale spirituluid~ catre fiecareom În parte Îh
'con~tientizareafiecjll1ia dit!.noi a rbptJnderii ce'o ,poarta pentru
spartaoamenilor~iviafaUniversuluf' ,
,
" Imaginafi-va ullTlatoarea situafie: un rbm care dbre~te sa, ,
de
,_
Vl
,
'n
,
a
."
con,du
,
ciit
,
O
,
r
,
' auto
-
e
"_
s
,,
'
,,
.'
,
,',
ezat
,
l
,
a v
,
0
'
lan
,
'
,
,.,.
le
,
g
,
a
'
dao
..
Ch
.
l
,
'
,
'
, .o..
i
, _
se'aratii. j'Je ce pedala sa ap entru; a acce1era ~i cu aceasta se
Încheie' instruirea sa ca er.Camacel~i este ~i nivelul'
CU1IO$tinteloractuale În d6meniid bioenergeticii, cuno~tin'tl!care
pot fi dobândite Într~un timp refativ scurt ~i la preturi destu! de
piPerate Îh multimea ~colilor de parapsihologié. Aceste' ~coli
difera'una de cealaltamlmai prin
"marca ma~inii" ~i prin.
"capacitatea cilindrica". De Început Însa trebuie sa se Înceapa cu
studierea "regulilor de circulatie" ~ica,,,paqiJor componente aie
atitomobiIuluL" ,
" '
-.",
Fii.ramteJegerea Jumii Înconjuratoare, a propriei persoane,
rara Q pregatire serioasa, consecihteJe patrunderii În bioen~rgeticil
pot fi cu mult'mai pilgub!toare decât conducereaautoturismului
, cu Qchii legati. De aceea cartea este cotlsacrata normelor de
comportament În ,sfera spiriinlui.
'
,
~i Încii.unllll1iinuntl Pegtni tratarea exhaustiva 'a temei, rn-am
vazut obligat sa abordez mecanismul penetriirii În structura
:'t
"
f
Il
-
w<~:~' ,
'. .' din cei ce vor citi cartea, sa"",
. '';':''' purilor. Nu SÏatulesCpe mmem, . '
10S nu numai pentru,''''ou'' .' ' 'A t IUCTU este pencu
'. . .'?'~a la fel ca_mme. .~es
frivolitate sa-mi repete experiehta. CI~I ,'amuI care ar Incerca dm
bl me se poate ocupa numal:~:pentru rudele acestula. De aceste pro eau anumite puteri ~i'care,., " trâns de oamem care
"
i':un cerc, foarte res . - re tire În acest domemu.
'.
'~l~u efectuat 0 foarte, senoasa p
-~Îh carte fapte n~teptate ~I cui~> În fine, multl cltlton v?r gas
-'dulla scene din literatura"". 1
.
Il'te care-I vor tnmlte cu gani:~totu mso , ,
.
.,-,
'
,
,',
:S.F . . -t VI
.
5-aJ: par- ea de incredibile..' "" '."t °1 onca'
,<, Eu Însa sunt cerce", or ~, ,
.' va- asigur ca ele:t'I, ,
'
,
"1 "le la oare amaJuns, "
,
-Xfaptele expusesau conc UZIl
- 1. 'firIDatii.. nu o. data de'iconstituie 0 realit;tte, probata ~I con ,
::~ezultatele activitiitii mele. '
j,',~':'
, .
"
l
i
!
~

7. . .:.~
,
.-
~'
"",,:, ,
'
~
....
IL
1
~'
,",/-
.
")
1
~
8,
l
' 1,
'i,
1
',~
,
{.
j,
CÀPITOLUL 1
...
'",
.'
, ,,'
"
,
.
Conceppa sistemului de:au!oreglare a'clfmpurilor ~i',
istoria 4ezvolt4rii acesteia.
/' ,:r
,
"Cdnd un elllugiJr, care indecur..I' a ZII<iI!,mi
me""iali NI l'IIgat la Damnezeu sil°i dea' daral
vi'fiilscllrii, prlmiluJu-l. s-a' dus 'III-i' co1numce
'Itarelwui. veatflQ. DCellta i-a, pOTUncit 3iJ se
&J,toarcll&Jehi/~lilll s~r(J<!ge/QJ)ulrmezeu sII-i
.
. ~aacesr dar lÎ sII i-l,dea pe acela de a-§i vedea
,. propriik pl/cate", .' '
"
.
,. .' .
.
,ltezultatele cercetArilor mele in dorneniul bioenergeticiLau
fost determinate de 0 activitate de pestli douAzeci.de ani, de 0
intelegerefilosOficà a lumii cât ~deconfirmarea tIfà echivoc,in
activitatea practicâ a prlncipalelorpreinise teoretice ~ filosofite.
,Despre ,ce este yorba in aceastii Carte? În prezel1t in fata
omenirii stau probleme roarte' serioase ~. de rezolvarea sau
nerezolvarea acestora dePinde viitorul nostru al tuturor,
'Îndeo~te se considera cà principalele probleme se datoresc
dezeclUlibrului ecologic, pericO~ului nuclear ~ altor zeci de
factori externi. în realitate insàcauza principalii a ràului sti chiar
. În om ~ipentru casii putem sclUmbalumea, mlll mtlll ar trebul sa
'ne ~hinibiim ,no!,~e, à te schimbi pe tine Îosuti ~'mult maC
.----
~
1
..

8. .''l'#
..'...
/4
",'dffioo,decat sâsOhimbilumeaÎn . w,'
",
'
,
prezell.t
,
de pârghiile " 1",
conJuratoare, Noi'nu 'dis pun: -"
"
:,
.
mod!]
,
,
"
InIJoacele ~i sist' 1
ID
.
1 carea radicala a mo
du' l '
~me e necesare ,
,.." noastre' " ' w nostru de gând'~"u
"..
. ".
a ~pmtualitapi noa,;;tre
C
., Ire, a concepJ:iiJpr
"
contemp
,
oram sunt, ' l '
'
~Ie . propuse de fil~'
'., r
.
" d
ID ce nIaI feric't
'
"""",II
"
econsl. erare a bagajului,
'
. 1 caz, 0 IDcercare
".~
. eforturiIe ar trebui C,
anal'
qmo~tmtelor noastre În timp, '
,
'
. iiiI d'
IZatespre Întele' l '
,
c~
c, or" e autoperfecponare Ca sa '.
gerea mnii,spre cautal'~'
, ,exerclta 0 influen'a '., pop schlmba lumea ca w
"
.'
Înt "
,asupra el trebuie ',' ' sa pOJ:l
.
rucat În(elegerea
lumiire ' .' ~' , mal mtâi s-o În(ele";.
.Jdeseori '
,prezIDta mceputuI h' ."
0-
'. w ,
avem 0 reprezentare defo '.'
sc Imbarn ei. '
,sa
~ subordonâmorb~e c' d
rm
d'
afa despre lume Încercând "
çilStru
,
!8âJ!du.ne totod t"'
an. e fapt noio distru ,
'
grad 1 d '
, a a, ~Ipe nOi Ar treb '
"
gem
.' u' ependentei n
'
O,
astre fa'", ,d
'
'
1
"p!Sa ne con~ti,
"
,
entizâm "
.1
cuno~tem 1 giI d ',
. ta e ume §I leg t d'> ' '
,
,Cercetâr~e ;e~~e
C
J
llte ~iilte;lZâ ~i se d
,
èivOlt:I~::~asta, sa '
,
asu '
,
'
e electuez sunt "
.
pra Întelegerii Ii ceea' '
onentate În primu! rand' ,
subcon~tiinfa, Universul
ce reprezmtâ omul, con~tiinta'
,
'"ESte. ,timpul sa t~:rtmtâm r'
',' '
, pomltIva confOnTI careia "
.
l'
a
,
re.prezentarea materialistâ
safiziqi; 'Omul est"
omu, mcepe ~He sfii~~te cu e '
t
c l '
, ,
'
e ,;un slstem rofi " XIS enta
omp ex dl!1care doar .t
. "OrmatIv-energeticfoan
95 98°1
.
" '
, ,caeva ptocente 1 "
e
,
',- /0 teprezentând- ' "
,".
1 constItule co rp ul fi '
sub ""
, 0 straturile mfi'
,ZlC,
,
con~tIentului atat de ne ,0rmatIv-energetice ale,
0 - d ' cunoscutenouâ c .
U '
"
,CUPM ~-ma de probcmele s' w."
a ~I mverspl ÎnsU~Î,
bohlor, caut IDprimul rân
d
anatatu
,
umane ~Ide.preveltir
data' ' cauzeleapari';e' "_..1.
ea
., ,~convi1gde necesitatea;
.. 1ace~t':'.'" ~i defiecare
1?teJ-ectuaie a omu
,
lui. Din P' au.ate 0-
perfecponaru spirituale ~;
Slstem unit d
ru prezent nu diS
, , ,ar e
cuno~tinte c
'
. punem de un
,
VlrtU~le bioenergetice tara ~:'
sa ,~p'ermitii sa descfftâm
Poslbdltatile' bioenefge';
'.. , pnCIDmm nu oame n 'f
d ' "
..cu sunt amt de ',- - 1 or,
acest omemu trebuie fiicutâ ,man, mcat patrundeœa'În
trebUle Începuta
Pri
,cu multâ prudenta Înmod
grad t
.
Întel '
,n promovarea
' eticii '
a ~I
egerea lumii cOns.tituiecel mai b ' umarie. Etica ~i
anume aceste cuno~tinte sunt - un slstemde securitate ÎlIsa
proces serios trebuie bine, mca mult prea firave. Fi~care
cennte, ID 'Iocuf"ri . . P:eglitJt. Desconsiderarea '
VlnmentulUl spiritual .' acestel
, ~I al transformârilor
,
1
F
Lc." "
,-,._"
,
,
",','- .-
,"",
~i,
'1i
:f
["
1.
.15
.,..
"
"ben~fice, poate -duc~ hi degeilerare ~,la pieire. Din paca~ astfel
de tendinte, a1;tfel4e procese existâ deja În stReeembrionara.
,',-
,
Am sa Încerc sa deslu~esc c!luZei~.stiitÎi fizice alamUmte fi
.~amenilor, sa indic posibilitatile ~i modalitatil~ de modificare a
acesteiaprin intermediul corectiei structurilor fine ale câmpurilor,
sa definesc taportul corect fatii de bioenergie, fata de cr~terea'
posibilitatilor umane. Întelegere~ lumii Înconjuriitoare ~i 0 Înalta
autodisciplina tr~bliie sa stea la temelia, sehimblirii spiritului
, ,nostru ~i a sufletului, Acum aceasta l'eprezintâ conditia
, obligatorie a supra~etuirii. Informatiile confinuteÎn aceaSta carte
ne.ajuta sa ne dâm seama de complexitatea problemelor care sulu
astiizi În fata fieciirUiom, ,mai ales ca Înyltimii câtiva ani s-au,
intensificat proceseleenergetice pe pâmânt ~i acu!1 ceea ce se
nume~te katma În bioenergeticii, ,0 adevlirataLege atalionului,
'aclioneazii de zece ori mai repede ca Înainte, ' "
Noua mea conceptie asupra lumii s"a cladit de-a lurigiJl
În~egii 100le "lieti."Încii din oo'pilarie,am' sirntit În mine ni~
dispçmibilitati uri* Însa Ie-amdirijat În morl intuitiv nuin
direcpa intensificiiriiIor ci asupra co~entizlirii lumii 1'1- ca
am simtit jntotdeauna ca' Întelegerea.e maiirnportantâ decat
acumularea ~idezvoltarea capacitatilor.
. '. ,
Am àU~!!~:Inul(e oridespre puterea blestemului, 'ca acesta
poaftffi transmis În/famili.L.din.iaiffu6u:1P I1ter-irturi'Deietnstica
pof1i 'gasue iiiUiteastfel 'de exemple. Asupra IIeaa awt un
impact foarte puteraic intâmplarea descrisa de.E. P. BlavatslGiia
În cartea "Pin pe~terile ~i hati~urile Industanului", pe caream
. citit-0 prin anii ~aptezeci,
.
, Într~una <lin localitâple Indiei, BlavatSkaia a discutat cu
urm4ul unui rege foarte puternic ~i temut,cândva ,care i-a
povestit urmatoarele: Într~unadin câliitoriile sale, regele,- dupa
cum 0 cerpau obiceiurite pâmântului, a Iacut ni~te daruri foane
bogate ÎntelePtilor'care I-au Întâmpinat ÎnsAl-a omis pe uilul din
cei prezenp care, ,,j.ignitde moarte, I-ablestemat l'lerege. -Îngrozit,
regele i s-a aruncat la picioare ~iI-a implorat sa-I ieTte,'~i atunci
~a intamplat, dupa. p'ârerea mea, lucml cel màiinteresant
Inteleptul i-a riispuns ca era deja prea1ârziu- 'Blestemula Început
sa actioneze ~i nu mai putea fi oprit. Regele urma sii-~i piarda
'.
,~,
:.:"~

9. . ~
16
tronul i~ inteleptul i-a proinis si! fac' .
"pentru a-.ifi crutatii viata suveranul . a tot Ce-l
stat.ea in putinta
Ultenor ~Ir" s-a ~ 1ntâm 1 .
ID ~l a
de~cendenplo
,
r,
sât ""
unn " ai
~, , p at. regele
~l-a pie d . Ir'
'~u s s-au ri,sipitprin intreaga mdi'
r /u,' onul i~r
. DrumUI '~x. e.
"
, meu rre bIOenergie a tre' '
metodelor magiei ~i mltnn .
""
cut pnn
~(erea, pap
"
lI1ari~i ale vrac
,
ilar Am
9--~
cil',
'~
t'
~l a prac.fIcIlor
tâmad
-
uito.riJ,
.
0
','
rD fi
. a ont molt pnn tara '. .
.
e, écare dat! cânct analizlim ..
-
! ~I~~amstudiat.;
cunosc C8UZ11'
pl'imordial' - ~lDfonnatlenouadoreamsi
n~ . .
1
a, sa, Inteleg 'tare .-" .r<rolnor familiale,de,ce exista n "', est.e Izvorul
~edltare... . , '
aml1ucare se SUng~fboli -
-',
Pen!TUmine era I!,bsalut Clat c- ,'- ,
.'acestel infonna~i Ea tJ:,
'eb' . a g!'nele
,
n
'
u pot constItui SIJrsa
' nUÎnaiprin
,
inte~ediulc~le
sa S
i
e
,
fi piistral: ,i transm
,
is,
u~ilor, fI
. / ; ',' amAUnor. Când aee t" . ,
.a ns un anUmlt nivel uu " '-', - as "convlDgere a
giisllSc inbiocântpuriie oum:: ::eramas' detât un "fleac": si!
GCest roi, piistr~a,
~i.tranSltlit .
fi
strq~n~are indeplinesc
:en~rat~e, Aceste structuri Î1)'exÎ~~r;ap~ dm generape 'in
c:mltate, le-am numit,
SCUpiiriinfuini ' oaror~,'credelllJl- cu
. mijloculanilor (jptzeciln- 8znit
ative .stabJ~~,de pela
bIOenergeticuman. -
~
' :.
am c
','$â 1~'14entiiicin cântpul
- -
Am.te~it IICestJuCi'!iJabiaIain '-,
u', . " .l~tamplator, ,La
institiUUJ d
GeJ:',f!J1Qnu1uJ l~abSolut
bIOen~getiçieni JJI<oalli
.e ,~edicln!, Nr, 1
UIlIfldin
' complicat.LBolnavul av.::
sa:l a:t :sa,- lâmureasciuli caz
r~tacutdupaterapie,pentru. e ~~p ,'ener~ell,c, ~t cues-~.saaparadinnouruPtI.Ira. ca,
~ 0 anUffiJta
penollditde'timp,
, Ceea-l.,ce s-a i'ntântPlat- '. "
,
~,IIu"inare". Cântpul moale .cie
ID
~~ntinuare poate. .finumit
>" JDte1pretatintotdeauna
ca '" .
va. ,~bolnavului,'pe carel~am-f .' 1 ti ". porpune vida, a de 't ..,,~ .e as c, amslm~t ca reac~oneaza l '
.
vern u.wU'-o dati
mâiniJe ni~te structUti,
puterni
a lntervenpa mea, 1iim'team,cu
~pului, ,) , 'cI' care traversau locu1 SÎnCopei
. "Momentan mi s-a schimbat in .
-' .avusesem pana atUnci: caca, -, treaga repcezefttare ce-o
~evenit pentru mine ostiucturAC:'::D!e Juarn. drept rupturâ. a
~pulUl prin careoie produc . l
de
care producea
defofIDareaj, "
'
eaupter nie de energie.
~"';";'>
,
.
",
.
,
'
,
' /1
".~" Vi - ,'.
-",'
"
i
!
,
"
J
t
Ii
17
, Mi-am dat seama c.a Înacel camp am gasit ceea ce numim
boala, ceea ce determinâ. starea fizicâ. a omului. Acest fapt a
marcat 0 schimbare calitativa a cuno~tinteIor mele fiindca Îmi .
dadea posibilitatea de a diagnostica bolile pâna ca ele sa se
;
.
materializeze la nivel fizic ~ideci Îmi permitea nu numai sa tratez,
" ci sa ~i previn bolile. '
,
"
Am decis ca se poate forma uri grup de operatori care sa fie
,
instruiti În aceastii metoda ~i care sa se ocupe de profilaxia muhor
"maladii, mai ales ca pentru acest lucru !lU se cerea nici un fel de
i .medic
d
~ente, ~':I:_~_bunr:~tap~ire..~.l!eto~~;2,.FeI~clti.a..ce~
ce cre ...,;
---'-"'-.' ",".-. -.
Amtratat În acest..fel În decurs de un an ~i amconsiderat ca
aceste structuri determina numai starea corpului. .Încetul cu
Încetul Însa au Început sa se acumuleze faptec;;;'e. nu se
circumscriau acestei reprezentari. În procesul terapiei pacientilor
Ii se modifica În mod sesizabil caracterul ~i destinul. Analizâ.nd
~este modificâri, am observat ca boala,' caracterul ~i destinul se
gâsesc Într-un fel de interdependenta ~ica aceasti! conexiune este
extrem de variata. Deformârile observate ale structurilor
campurilor se produc În chip diferit. Acestea pot fi diverse boli,
devieri psihice, defonnarea patologicii a caracterului,
traumatisme, insuccese În viata. Când rn-am aplecat mai cu
. atentie asupra acestor fapte, am ajuns la concluzia ca sanatatea,
.faracterul, ~Îchiar soarta omului sunt determinate de structurile,
~mice. Toa!a ~nfor~atia Iegata de-om ~est~ffiilcofpuluisa~..este cupmlsa III campul QlOenerge1:lc,eX1stand 0 legatura
dialectica Între câmpuri ~i structuri fizice care se influenteaza
reciproc, Destinui ~i caracterul omului sunt de asemenea codate
, În' structurile câmpurilor bioehergetice ~i, daca se va actiona
asupra acestora, cu timpul ele ar putea fi ameliorate. Cu cât ma
ad'ânceam mai mult În acest studiu, cu atâtapareau fapte mai
senzationale. Am sa Încerc sa dezviilui diapazonul de posibilitiiti
ale metodei pe exempIele terapiei diverselor boli, ale corectiei
unor situatii complicate din viata oamenilor, sa demonstrez
virtutile metodei pe exemplul testarii unor evenimente, al unor
obiecte din lumea nevie ~ial altor cercetari.
---...

10. ,,;j
18
";"
, La Îl'ICep"1Iam lucrat cu metodele traditionaleale influentarii
bioenergetice.
În spital era intemata 0 femeiecu 0 supuraiie a.plamânilor,
fiind Într-o stare grava. Medicii curanti au Încetat,sa mai spere În
Însânato~ireaei. La rugâmintea fiiCei bolnavei am Început s-o
tratez de la distanta. Dupa un anumit timp de la Începerea actil!nii
mele, bolnava a renuntat la masca de oxigen, Medicii nu puteau
pricepe ce Se Întâmplii. Femeia se Însânato~ea vâziind cu ochii.
I-a revenit culoarea În Qbraji. S-a ridic~t din pat ~i a cerut sa
mânânce, de~ide câteva zile refuza brana.
~,
Un ait caz s-a Întâmplatcu ftatele meu. Fiind chirurg ~i
operând 0 femeie În vârsta, cu organismul foarte slabit, el s-a
taiat la mâna. '1s-a umflat mâna ~i ganglionii Jimfatici, a Început
infectarea sângelui. Starea lui era destul de grava. Antibioticele
nu scâdeauinfectia, Atunci am Încercat' sa-I tratez eu, Dupa
câteva minute de la Începerea ~dintei a simtit Întepaturi ca de ac
În ganglioni dupa care a Început sa se retraga tumefac~a iar peste
0 ora telnperatura a scâzut pâna la normal, semn ta intervenise
ameliorarea sanata~i. . .
'
CUmam Început sa vindec oamenii? Aproximativ.zece ani mi
i-am petrecut cercetjind ~istudiind literatura consacrata tehnicilor
orientale ~i mi-,am fiicut o'parere despre ac~unea bioenergetica
asupra 'omului. Odata ,am Început Sa tratez. M-a ÎndelJ1J1atcatre
aceasta t:IÎ1episod care rn-a frapat din biografia lui Rasputin,
Autoarea evocarilor despre Rasputin a venit la.acesta'Într-0 stare
depJ'.imantâ fiindca la Kiev era pe moarte prietena ei, Aflând
despre acest jucru, Rasputin i-a promis ca 0 va salva. El s-a dus
in mijlocul Încaperii ~i, sub ochü vizitatoarei, a inceput sa
paleasca pâna' când s-a f!icut alb ca varul. A stat a~a vreodoua
minute dupa' Care ~i-a recapatat culoarea normala ~i i-a spus:
..Totul e in regula. Prietena ta vatrai". Dupa câtevaftle femeia a
primit 0 telegrama prin care era anuntata ca priete;;a ei a Început
si, se insanâto~easca; medicii erau uimiti Însa viatif ei era În afara
pericolului. , '
Când s-a. imbolnavit feti!a unor prieteni, mai Întâi de pojar,
. ,apoi au inceput complica!iile -meningita ~icongestie pulmonara,
: r.
':~'I_,'~- .
;:!,;mi-ani amintitde Rasputin ~i am decis sa-mi Încerc influenta
"I;I:'()iamfoarte mult s-o ajut, era 0 dorin!a'imensa de a-mi face
~I!tQria ~i,daca erau ~anse macar una la mie, eram ,hotirât s-o
',fuJctific. Luni, in jurul orei doua, dupa amiaza, rn-am concentrat
;~ am transmis fetitei doriDta mea sincera ca' ea sa se
(.inSânato~easca. Am simtit În mod fizic ca cevas-a Întâmplat cu
<hiine, am reu~it s-o influentez. De a,tunciam capatat convingerea
1}tiipot fi de folos În acest fel.'Când miercuri rn-am Întâlnit cu tatiil
,:flltitei, am aflat ca era ,cevamai bine.. '- Când s-a,produs ameliorarea? am intrebat eu.
- Acum doua zile, pe la doua dupa masa, a fost raspunsul.
y,:. În 1988 am fost solicitat de mama und fetite a carei vedere.a
,
f~ceput sa scada vertiginos. Fetita a fost internata la Institutul de
:':medicina Nr. 1insa; in pofida tuturoreforturilor medicilor, nu s-a
;~'putut stabili cauza bolii iar vederea continua sa se inrautateasca.
',,',Nua fost evidentiata vreo infeqie ,iar tratamentul cu antlblOttce
',i:nn dadea nici un fel de rezultate. Vederea la ochiul stâng era( ,
e, iar la cel drept de cinc;izecila suta, continuând sa scada.Am
.
ceput sa lucrez cu fetita de la distan!a. Dupa prima ~edintaam
;.~bservat 0 ameliorare ~i am propus sa continui tratamentul cu
tncâ doua-trei ~edinte. Dupa doua saptâmâni fetita S-:avindecat ~i
il fost externata cu ~ederea restabilita În totalitate. Cauzele bolii
Ie-am depistat nici eu Însa am reu~itsa-i restabilesc vederea.
A trecut timpuL Fetita' avea vederea normala Însa, peste
.cât!!Valuni a Început, dintr-o data, sa alruze durerila rinichi. Ea a
fost adusa,la spital cu 0 criza acuta de colici renali, 1 S-IIU
administrat antibiotice ~i,din nou, nici un fel de ameliorare. Dupa
'un timp a fost extemata cu aMlizele proMte ~i cu dureri de
rinichi. Eu am efectullt cu ell patru ~edin!e $i din nou am
vindecat-o complet. Eram fericit medicina era neputincioasa,
Jlici un medicament nu a putut s-o ajute, antibioticele n-au avut
niciun efect,in timpce eu -am reu~it. ( ,
Pe atunci Însa nu intelegeam cât de stâns interactioneazâ
organele, nu ~tiam ca boala se poate muta dintr-un organ
intr-altul ~i cu atât mai putin ~tiam ca din aceasta inlântuire fac
parte ~i caracterul, destinul, spiritualitatea ~i al!i' param~tri ai
omului. ' 1
19

11. ,
~i
20
~.
.
Prin urfuare, fata era sanatoasa. Au mai trecut doi ani. Cand
mvelul .'cuno~tintelor mele. a mai crescut, am constat ca
orgamsmul uman - este, un. sistem unitar
Înc'ITe sanatatea,destlnul, c~racterul, pSlhlcul sunt indisolubile.
lntâlnind-o pe
~~a f~tItel am aflat cu amiiraciune ca aceasta, d~i perfect
sanatoasa, are un destin nefast. La testare, va/oarea parametrului
destin er~ profund negativa. Aceasta poate duce, de regulil,la
mari neplacen.
. Atunci am, Îl'lteles ca, gândindu-~a nu:nai. la sanatate
concentrându-ma numai asupra eorpului, eu am promo vat u~
slngur punet nodal al sistemului
"om" ~i le-am distrus pe toatecelelalte. Eu am vindeeat omul Însa"nu 'am Îndepartat cauza bolii
sale ~Ie~ s-~ mutat asupra parametrilor de~tinului. Am ÎntelescâtrebUie sa ma ocuP:de tratamCJi1tulorganismuJui ça sistem unitar.
Aceasta ml-a permis sa vad acele "simptome", aeele cauze reale
eare vor Inf!uenta În mod dir~ct totu!. .
/Dupa cum au demonstrat-o teste]e,
cauzatuturor neplaceriJorpa:jen~el ,mele a eonstituit-o 0 suparare puternica a mamei pe
tatal sau m tImpul SarelnlLAcest lueru a detenninat deformatia
structunlor eiirnpuril0r bioenergetice responsabile de sanatatea' ~i
.destlnulfiicei.
(
'.
.
În decursul câtorva ani rn-am 'oeupat de terapia de la distanta
~ am. luerat cu mâinile, Prima oara am Înteles imperfectiun~a
aeestel metode eu vreo einci ani În unna. Tratam copiii Într~o
fa~U1II~~I, atragându-mi atentia starea precara de sanatate a
btmlcn acestora, i-am propus sa ma ajute. Bunica rn-a refuzat
~I-a spus ca din cauza stenoeardiei ei Îi vine sa1varea la u~a d~
cate clnel. - ~ase on pe saptamânii, dar ca ca s-a resenmat~i nu
mal :rede :a .po~te eXIstavreo ameliorare. Cereetându-i eiirnpul,
am vazut ca
~e mima sanatoasa. Am Tacuteu ea cateva ~edinte ~i
de .fiecare d.ata starea de sâna:ate a femeii se Îmbunatiitea. La a
tre'a~edmta .am slmtlt la mana 0 defonnatie ~ ciirnpului În
reglUneamlmn. Am treeutde câteva ori cu mana pe deasupra ~i
d~fonnatille au disparut, eâmpul s~a uniformizat. Dar peste
cateva zlle IOnzas-a repetat.
~;t
J:.,
!
_
'
,
'
,
:
,
'
,,:,
'
..
'
il' .-'
~Îl'
21
Atunci' am presupus ca trebuie sa fie vorba de un .
mecanism
:'C/lre Îmi era necunoscut. Trebuia sa-I descifrez. Analizând starea
> pacientei am simtit ca aeeasta este determinata de un evemment,
{':din viata ei.' .
~~i" -'- Ce vi s-aÎntiirnplat acum doi ani? am Întrebat-o eu.
'," -.
- Mi-a munt sora. .
'- Ce ati simtit atunci? .
- Era' atat de sanàtoasa, de puternica ~i a murit iar eu,
'ibolnava, cum ma vedeti, traiesc. .
,.! Am Înteles care era cauza bolii: În sub.con~tienta ramas un
:"$tres colo~al care-i provocacrizele de stenorcadie. Pentru. a-I
'.,anihila trebuia schimbata optica femeii, atitudin:a el fata. de Vlata
:J' ~i moarte. l-am explicat ca moartea e a trecere II1tr-oalt~ stare ~I
'idi ea nu trebUle pnvita atât de traglc Nu lrebUie sa regr~tj
';~trecutul tiindcii, regretându-l, amui Încearca, În subcon~tlent, sa-I
,,~;i' sehimbe, sa dizloce ceea ce În nici un caz nu trebule ml~catdm
:JJocul sau. Acesl lucru cere. 0 una~ii che1tuialâ necontrolatii de
",,'energte, Pentru a stapa scurgenle de energle care pot ~uce la
,'1' urmari din cele mai grave, orgamsmul le bJocheaza pnn
'r' intermediul bolii la nivelul fizic. Am efectuat {OUfemeia câteva
~edinte de antrenament autogen ~i cnzele cardiace n-au maL,.
feaparut.
Un stres puternic, un dezacord În privinta unui ,lucru. s~u
regretarea trecutullll sustinute emo(lonal, se, dep~zlteaza I~.
subcon~tient ~j provoaca maladn grave mtrucat creeaza
deformatii ale structurilor câmpurilor bioenergetIce. Pnntr-o
corectie 'energetica poate interveni ,nivelarea acestor structun Însa
': nu Întotdeauna~i,ceea ce-imai'important,Cauzabolilnu dlspare
.
~i, În orice moment, ea poate aC(iona Înt~-un ait k)c. Cazul evoca!
a confirmat ca, tara 0 metoda precIsa de dtagnostrcare,. Tara
intelegerea cauzei care a generatboala, tratiimen~l pe. dl,?ulte
este lipsit de orice perspectiva. Dac[, eu nu pot sa explrc I~ ce
mod vindec ~i cu ce vindee, aceasta nU-1 altceva decat 0
orbeeiiiala prin Întuneric.
Perfectionarea lliterioara
Institulului de medicina Nr. 1
a metodei a avut loe În cadrul
unde rn-am Geupat de tratament ~i
/

12. , ,
[
"-
v
/""
,
,c-" ,f", - "_."""
, ,,,," ~_..
'.~-";.-'-""'--
~
22 J
J
,
.
-unde..atn fostpreqcupat dl! rezolmea problemei.protec!iei
terapeutu11Jiimpo:ri-vaaqiunii câmpurilor negative., Am lucrat
lu!,'!iin~rinsâ prpgresele erau nesemnificltive. Odatà; tratand 0
femeiede deochi, atn v4ut structura acestei maladii.mcâmpul
bioritrnic ~i atn iI'11eles-
ci,indepârtând structura;"poate fi
indepartat deoçhiul. Atunci ri-am baI1uit ea era vod9a-de 0
structura karmica considerând-o un rezultat alirithientei
patologicegin partea unei alte persoane asupra biocampului.Pe
~~ toti cei care au prezentatastfel de deformatii i-atn tratat prin
indep1irtarea mecaniç1i a structurilor respective ~i pacientii S-llU
simtit mai bine. Apoi Însa auapiirutpacienti la care deforma!iile
biocâmpurilornu puteaufirezultateal.edeochiului.
.
Vine, deexemplu, la miRe 0 femeie cu un copil mie. Vad ca
atat ea cat ~i copilulprezinta deformatii identice ale structUn10r
bioenergetic.e, determinate de un eveniment concret in viata
femeii, deformatiilemamei aparând cu câtiva ani mai devreme.
~tiam deja ca deformatiile de Mest gen sunt legate detulbur1iri de
ordin etic ~i ca ele apar atunci când omul ur~te sau e foarte
suparat pe cineva. Puteam sa indepartez aceste, deforma!ii prin
Jt1ijloace magice de tipul vrajitoriei cu privirea sau cu mainile.
Întelegetea faptului ca ma a!lam nu in fata unui camp fizic ci a
unui camp informativ a venit mai tarziu ~i de aceea metoda de
tratament a ramas cea traditionalapentru bioenergetician: rn-am
concentrat, am trecut cu palmele pe deasupra ~ideformatiile s-au
coÎ'ectat..
. . .'
Exact atunci rn-am decis sa-mi verifie capacitatea de efort
maxim ~i am Început sa primesc zilnic cate treizeci-pRtruzeci de
pacienti. Voiam sa ~tiiJ cat' pot .rezista.Senzatiile erau
neob~nuite. Peste 0 saptamana am inceput sa obosesc. Veneam
acasa mai mult mort decat viu, culoarea fetei im} devenise
verzuie. Apoi am observat ca ceva se intâmpla cu/bioenergia
mea. Aveam senzatia ca imi "fierb" creierii. Am procedat insa ca
un cercetitor: am continuat experimentul. Eram curios sa aflu
cum se va descurca organismul meu intr-o atare' sitllatie. 'Si
i
S
23
organjsmul n-a g1isitcalea cea mai buna... Am inteles acest lucru
. ,
nu dintr-o data. .
.Aveam la tratament 0 femeie tânara. ln doua ~edinte i-am
eliminat durerile ~ii-am spus sa mai vina 0 data, la un control de
rutina. Cand a venit data urmatoare, am' observat la ea ni~tt:
modificari ciudate: devenise palida, i-au aparut ni~te reactii
alergice ~idevieri de ordin psihic. Nu mai intelegeam nimic. I-am
. cerut telefonul de acasa ~i am incercat s-o tratez .de la distan!a.
Prin telefon am rugat-o pe mama tinerei sa noteze absolut tot ce
'se intâmpla cu fiica sa. Era un caz ie~it din comun: pentru prima
'data mi se intampla ca starea pacientului sa se inrautateasca dupa
:)nterventia mea. Si inca În mod considerabil. Prin locurile peste
;'care trecusem cu mana, la 0 distanta de 20-30 cm de corp, fetei
,',Fau aparut eruptii ~imâncarimi. Cand am citit insemnarea mamei
;t:!ni-amdat seama cu groaza ~e ceea ce se intampla. Am in!eles ca
;f:'çeeace fac este.vampirism. Ii furam energia. Suprasolicii:andu-mi
.torganismul mi-am provocat un vampirism subcon~tient ~i am
j!hceput sa le fur energia pacientilor mei: Trebuia sa intrerup
.: atamentele deoarece organismul meu acum in orice. situatie
~ritica va alege aceasta cale - furtul bioenergiei de la 0 alta
'versoana Întrucat lucrez la distan!a, pot fura bioenergie de la
ti~ice Dm. Era 0 situa!ie Iaraie~ire.'
.
.j
M-am decis sa renun! pentru totdeauna la bioenergetica
indca /activitatea mea ulterioara n-ar fi' avut nici un sens. Nu
. -am indepartat de principiile clasice de lucru ale, .
oenergeticienilor conteniporani insa, creindu-mi 0 stare de
isaprasolicitare, am constatat ca metoda acumul1irii energiei ~i
trtasajulrara contact nu sunt eficiente.Ele nu duc la acea terapie
.
patre care am tins toata via!a. Eu pot trata prin intensificarea
',,,ointei, de la distan!a, cunosc toate tipurile de masaj punctural,
'~illt1ipanesc bine metodele de tratament prin tehnicile respiratorii ~i
;'.)M. ..
"
"
'::,;ptm reglmul alimentar. Insa am in!eles ca toate aceste metode pot
L,,::~tonstitui simple paleative care nu-l pot vindeca pe om. .
.
'';''.., ,Am fost atunci sprijinit moral de doctori!it impreuna cu care
c}
'..'.lucram. Ea rn-a rugat sa nu trag concluzii pripite, sa ma odihnesc ..: r:
.
..' ~isà reflectez. Exact in aeea perioada am primit invitatia, de-.h,,:-t
. . ..,,!.;;~,;:s~

13. ,-
i
.,.
..~C-''''- '~""'.""
-,
,'J'
j,
"..;c~
-
24
medicul spitaluluidin satul Voznesenie de a veni la ei de Pa!jte. .
Era oocazie cat se poate de potrivita. M-am gandit cii,':
odihnindu-ma~j.'analizândÎn detaliu situa!ia,voi fi În miisurasa . ;
iau 0 hotiirare. Speram .În subco~tient sa primesc un semn '
oarecare daca trebuie sau nu sa-mi continui activitatea ~idaca voi.
giisisolu!ia. <
. Am plecat la loeul Onega. Am vizitatbisericu!a din lemn din: .'
secolul al ~aisprezecelea. Ziua de Pa!jti a fNt ciudatii, cu
.
/
. schimbarirapideÎn starea vremii:mai Întâi a nins, apoi a plouat, "~... ..
s-a Înseninat ~i, deodatii, chiaI: deasupra capetelor noastre a'..
apiirut curcubeuJ. M-am scaldat În lac ~i.m-am sim!it ca Llnnou
niiscut. Mi-a revenit Încrederea În faptul ca trebuie sa continui
activitatea. Trebuia Însa giisita 0 metoda care sa perpÜtatratarea
omului rara a-I influen!a energetic. ~i eu am Început s-o caut.
Am Încercat saactionez asupra structurilor karmice pe care le
vedeam fi Însu~i omul din fa!a mea. Giisind cauzele 'care au
determinat deformarea structurilorkarmice le-am explicat
pacientului. Am renun!at total la utilizarea mainilor. A fost 0
perioadil ~'hinuitoare pentru ca la Început nu stapaneam chiar
foarte bine metoda. ~i rezultatele erau cu mult mai slabe fa!a de
cele obtinute prin ac!iunea mainilor. Cateva luni bune le-am
pierdlt cu perfectionarea metodei dupa care, Încetul cu Încetul,
au Început sa apara ~i rezultatele la care nu puteam ajunge
actionând cu mâinile. Atunci am Înteles ca viitorul apartine',
'-'. - i
acestei metode, ca mai Întâi ~i Întâi ttebuie gasite cauze1e"
tulVurarilor karmice, cercetate, trebuie studiata infcirma!ia ~i
transmisa oamenilor pentru ca de vindecat pot vindeca sute, pe
cand de explicat cauzele bolii ~iciiiie de a scapa de ea 0 pot face
pentru milioane de pacien!i. Din aeel moment eu am devenit
cercetator ~i' numai cercetator. Manifestarea, vampirismului În
procesul activitatii terapeutice m-a determinat sa În!eleg faptul ca
aparitia bolii este legata de dezechilibrul semnelor eticii, de aceea
~i remediul ei trebuie o~ientat catre con~tientizare;; acestor
dezechilibre, catre scjJimbarea coneep!iei individului. Boala..
.
reprezinta...unul din mecanismele dezvoltiirii spiritului.. Acest
adevar ne este cunoscut de multa vreme. Noi doar I-am ignorat
un timp. El este expus În Carrile Sfinte. Principalul e sa Înteregem
:il
25
'.propriile noastre gre~elisa ni le con~tientizam ~i,prin spovedanie,
.
.
sa intràm În armonie cu Universul, cu D,ivinitatea.
Vazând structurile karmice ale omului eu pot aprecia orice
interventie terapeutica. Eu vad eum se modifica structura fizica ~i
, bioenergetica a omului prin con~tientizarea faptelor sale Întrucât
~.
corpul. depinde de spirit ~iÎn'acela~itimp influenteazà spiritu!. De
. aceea actul terapeutic 'trebuie Îndrep~at ~ asupra trupului. ~i
asupra sufletului. În primul rând asupra sufletului ~i spiritului
, pentru ca ee sunt primordiale.
Îndt;partarea deforina!iei structurilor bioenergetice prin
con~tientizare, prin ciiin!a da rezultate uimitoare În :restabilirea
sànata!ii oamenilor la fliveul fizic. ~i Întrucât Între apari!ia
deformatiei biocâl11ijJurifor~i apari!ia bolii la niveul fizicului.
exista u~ anumit interval de timp, metoda este de neÎnlocuit
pentru un diagnostic precoce.
.
(
Fiecare' caz a constituit 0 Încercare de a pàtrunde În
: problemelede fOndale bolii, 0 tentativa de În!elegerea ceea ce
reprezinta În fapt starea de boala, de unde aaparut ~ice roi joaca
.În via!a omului Am explorat biocâmpul cu ajutorul mâinilor,
.
al
.ramei ~i al pendulei. ln ]986 am racut cuno~tin!a cu V:B.
Polikov, ~eful laboratorului de miisuratori biologice. Unul din
meritele ~colii lui Polikov consta În faptul ca el aplica În mod
Î constant~i cu mult succes'.P1etoda. ponderomotorografiei În
diagnosticarea bolilor, ajuI'lgând la un Înalt grad de precizie a
diagnosticului expres. al câmpurilor fizice ale obiectului, atat la
distan!à cât ~i prin contact. În metoda de lucru a lui PQlikov eu
am descifrat ceea ce era cel mai important pentru mine: pe primul,
plan era pus diiignosticul, iar influen!areir pe planul al doilea.
. ~ Asimilând ponderomotorografia am continuat totu~i un timp)
sa iovestighez doar boala, nu Însà ~i cauzele iieesteia,.
ocupându-mà insistent de depistarea câmpurilor informationale.
A'
La finele anu]1.Ji 1990 mi S-R cristalizat impresia ca izvorul
maladiilor ÎI constituie dezechilibrul câmpurilor bioenergetice ~i
ca trebuie. tratat nu organul' bolnav, ci câmpu!. Doctrinele
filosofice ale Orientului confirmau faptul ca baza 0 constituie
structurile fine ale câmpurilor bioenergetice care sunt În legatura

14. ~!
'(-'~"'"~"_.."-"-" ",,"" .-'.
~. .,
'-'-~--~'''''''-''
26
:~
cu spiritul n-ostru, lucru. pe c!lfe eu ÎI simteam În subcon~tient
Vedeam deformatiile campurilor care Înraureau starea fizica a ;
omului, V~deam structurile informationale aparute În cazul"
diferitelor boli ~i, actionând asupra lor, fiiceam corectiile de '
rigoare obtinand modificarea nu numai a stiirii fizice ci ~i'a altdf
parametri informatico-energetici ai sistemului uman. Încetul cu
Încetul se cristalizau eleme;1tele unui sistem ce permitea
,practicareaunei puterniceinfluentein sensulvindecariinu numai.
a bolilor prezente ci ~i a celor viitoare intrucat deformatia
structurii campurilor Începe cu cinci -zece ani Înaihte de aparitia
bolii la nive] fizic. .
Convingându-mii: de faptul' ca' deformatiile campului
~etermina diverse deviatii la nivel fizic, mi-am impus sa nu mai
ac!ionezbiQenergetic. Sarcina mea consta În diagnosticarea
precisa, În ~tiinta de a anaJiza situatia ~i de a gasieauza
primordiala. Boala' este un "bec ro~u" care avertizeaza asupra
faptului .ca omul se afla ;,pe un drum gre~it". Îritotdeauna noi am
privit boala ca pe 0 catastrofii.~iam Încercat s-o eliminam În timp
ce ea constituie În fapt un avertisment În legatura cu ni~te erori~i
actioneazJi,spre a ne saiva. Omul bolind ~ c)Iinuindu-setrebuie
.sa-~i.con~tientizeze erorile comise, trebuie sa se perfec!ioneze
spiritual, sa caute noi CMde dezvoltare. Acest fapt rn-a Îndemnat,
sastuqiez parametrispirtualita!iiumane. .
'
.
,~~
Metoda mea. de eercetare a. karrnei poate fi numitii
"Pfemon~iepractica". EiJ vad nu ;tat evenimenteleca atare, cat .
legile care au fost Înc~lcate, vild, Într-0 forma abstracta, ceea Ce
s-a Întamplat. Cunoscând dependen!a omului de structura
.
campurilor, am analizat !egâturile dintre comportament,
instan!ele eti~e, sanatate, forma deformatiei structurilor ~i. jJnh
con~tientizarea acestor dezechilibruri am aplicat tratamentul.
M-am prevaJat de notiunea clasica de Karma considerilf.'d.ca În
viata prezenta sau Î!!-tr-unadin cel€ trecute omul a Încii!catceva ~i
acurn este bolnav. Intrucat cercetarea vietilor trecute ale ornului .
este deosebit' de dificila, rn-am mulUmit cu cercetarea celei'
prezente. ~ efectul a fost superior celuia obtinut prin actionarea
cu mâinile. E drept ca.au fost unele nuan!e. Când mi se aducea
'!'If
j
':I~
~~-
~
27
>cate un copil de doua - trei luni cu 0 boala grava era, desigur,
,5u~or de spusca el a pacatuit Într-o vlatii trecutii '~i ca acum
,1.trebuie sa plateasca. Însa eu vedeam cA deforma!ia. structurilor
~" câmpurilor copilului corespunde cu deformatia structurilor
.Jcâmpurilor mamei ~ide aceea se impunea concluzia ca structurile
..,câmpurilor se transmit de la piirin~ la copii.
,; Era deScoperirea. unui nou mecanismal transmiterii
:: informatiei congenitale. Când corectam deformatiile câmpului
'; mamei,' copilul se Însahato~ea viizând cu ochii. Am Înteles cat de
'~.mult depindesânatatea copilului de comportamentul mamei În5 .
~ special din 'ultimii cativa ani de dinaintea n~terii sale. 0 ura
'l puternica, nutrita În timpul sarcinii, de regula constitule motivul
/i'traumatismului copilulji sau al Îmbolnavirii organelor dispuse În
r' regiunea capului: pot apilrea tulburari ale vederii sau auzului. 0
,çsupilrare puternica a mamei.Îl face pe copil sa fie supilracios.
;:1)Faptele marnei determina soarta ~isânatatea viitorului om. Liniei
~i paterne initial nu i-am dat atentie, abia mai târziu arn Întelesca
':.responsabili pentru qorpul.. ~{ spiritul copilului sunt În egalii
i'/1IlR.s1,lraambii piirinti. Piiritltii le transmit copiilor. 0 informatie
*, completa a comportamentului lor ~i al strâmo~ilor lor. Aceastii. ,
informatie stii la baza formiirii destinului copilului, a corpului,
caracterului ~ispiritului acestuia.
Cercetiirile pe care le efectuez,prin fi~care fapt copcret,
confirma unitatea lurnii Înconjuratoare a naturii vii "§inevii, a
organismelor inferioare ~isuperioare. .
TrebUie sa milrturisesc ca acest lucru I-am intuit dintotdeauna
~itot ce se pi)trecea Înjur confirma aceastii unitate.
Copiliiria ,mi-am petrecut-o la Marea Azov. Priveam cum
deasupra bancurilor de nisip se Învârto~eau pe~ti~bri miirunti
siirind În cârduri din apa pentru. a-~i executa dansurile lor,
alunecând pé suprafata apei sprijiniti În vârfurile coditelor. La fel
se pot Înver~una copiii diferitelor fiinte necunoscute noua ~i
neÎntelese de n61.,
.
Odatii, când eram la pescuit am avut ocazia sa observ un
pe~te "sinucig~". Apropiindu-mà de mal am viizut un pe~te nu
prea mare care respir,acu greutate. Am vrut sa-I pun În apa Însa

15. ~
.:
V
..".,o;~: .".,..."_."
,, ~ ~,.,
'7 ", ",,"-'
211
el a sarit dintr~ datii ~ia disparut ln adâneul raului. Dupaeatev<!,
'minute saltul pe useat s-arepetat, dupa aecea din nou ln apa.
Eram uimit ~i am lJeeput sa-I urmarese atent. Era unul ~i
aeela~i pe~te carc, prin aceastii maniera curioasa, .cauta sa
desciiTezeceva anume ln Jumea lnconjuratoare.
El sarea cu lnciipatanarc pe useat ~i dupa aceea ln apa,'
riseandu-§i viata lntrucât exista posibilitatea de a i se slei puteri/e
pentru a se putea r<:lntoarceln apa sau sa gre§easca ~i sa sara
lntr-o alta c.irec(le I~i continua lnsa salturile tara sa gre~easca
vreodatii.
. Cine dintre noi n-a cunoscut macar 0 datii ln viata
avertismentulanima]e1or?
. ,
Când,lucram ca ghid pe lacul Rita, am viizut lntr-o zi pe/
carare un ~arpebatut cu pietre.Mi S-R:meutmi/ade el ~iI-ampus
lntr.o punga de polietilena pentm a-i da drumul undyva ln
piliure, cat mai departe de oamèni. $arpele nu era prea mare,
avea pielea albicioasii §i eu, nu ~tiude ce, am zis ca nu e veninos.
El ,zacea tara vlaga pe fundul pungiifiira. sa dea semne de
Înviorare. Am lnceput sa ma deprind eu el ~i, uitand ca .e
periculos, II atingeam din când ln când cu mana. El a ramas mult
timp inacti~dupa care, pe nea~teptate, printr-o rasucire agIla a
capului,a mu~catpunga §ia gaurit-o. .
. Am ln!eles ca era un.avertisment, I-am dus mai departe de
carare §i i-am dat drumul ln iarba. $arpele a lnceput sa se mi§te'
Incet tarandu-se spre ni§te pietre iar eu, În joaca, am lnceput sa-I
tin ~e coada. El §i-alntors capu! spre mine privindu-ma rabdator,
II§teptandsa-i dau drumul. Eu continuam sa-I lin §i, dintr-o datà,
cu viteza fulgerului, §arpele s-a riisucit §i capul sau a apiirut lânga
mana mea. Ma privea tara sa mamu§te, dar avertizându-ma.
Nu va imaginap cat de mare mi-a fost mirarea cand peste
cateva zile; la' un instructaj, ni s-a prezentat plan~a ln care era
figurata' cuno§tin!a mea. Era vorba de vipera Koznakov,
originara din Mun!ii Kaukaz §i a carei mu§catura veninoasa este
mortala. ~
Unul din primele cazuri cand am reu§it sa modific nu numal
starea fizica.a omului ci §ipe cea psihologica a fost urmatorul: 0
fatâ iubea puternic un tanar, lnsa ei n-au putut riimane lmpreuna
.;..
2'1
,/-
§i s-au despaJ1it.Dupa ca!iva ani de la despartire fata a fost
urmaritii de aceasta dragoste, poate nu chiar de dragoste, lnsa de
ceva indescifrabil, foarte chinuitor. Ea Χi dadea seama ca nu
trebuia sa fie atllljatiide el, Însa acest atllljament exista §i pur §i
simplu 0 distrugea. Aducea mai mult a blestem decat a dragoste.
Fata a meut çuno§tinta cu alti tineri În speranta ca Îi va placea
, vreunul din ei. Însa, nimic!..Am Începutsa analizezdaca.ea are
vreo vina.
Rezultatul testarilor a fost negativ, Cine-i de vina? 0 feJlleie.
0 ruda. Chiarbunica ei. . .
. .
Spre marea mea uimire, fata §tia desprt; ce-i vorba. jn tinerete
bunica ei .a iubit foarte mult 'un om, dar s-a casatorit cu un altul,
, din interes, Bunica.a ucis iubirea din ea §i din omul iubit iar,
nepoata trebuia sa plateasca prin chinurile sale ceea ce fileuse
bunica, Dupa discutia cu bunica §i c:on~ientizareade catre
"
aceasta a faptului ca §i-a omorat dragostea, ca a ÎncaJcat legile
;
supreme, fata a scapat de suferin!e. Eu am ln!eles ca prin aceasta
} metod,a se poate nu numai vindeca. ci §i ajuta sufletele oamenilor,
,
destinele lor.
'0
Cel care cunoa§te cat de cat literatura ezoterica sau filosofia
:.Orientului, sigur a auzit de cele 0 sutii opt legi care guverheaza
Universul. Eu am Încereat nu 0 data sa le depistez În bibliografie
"insa, din pacate nu le-am ,gasit Dicmeri expuse În totalitate,
':Probabil ca Inca nu se cuvine sa le cunollljtempe toate...
~" Experienta mea de bioenergeticianconfirmafaptul ca printre
nenumaratele pac!lte pe care oamenii le comit În
.
viata
. piimânteana de zi cu zi, este unul care-i cel mai gray: uciderea
"
.iubiriidin noi Îfi§ine,ln cele mai variate forme. Toatecelelalte
pacate sunt secundare §i sunt 0 urmare fireasca a tlpsei de iubire
,fata de Dumnezeu, de Univers, de cei apropiap, de copii, de
. .natUra,de oameni... .,
Urmatoarea Întiimplare mi-a Întiirit convingerea ca
diagnosticul karmic permite. vindecarea sufletelor oamenilor.
Ddata rn-a solicitat 0 femeie care, din când În când, avea ni§te
momente cumplite de erizii când simtea eu acuitate imboldul de a
se defenestra, de a se sinucide, nutrind. dorinta insurmQntabilà de

16. ~
1,
3,0
a 'muri. Ea i-a' rugat pe cei apropiati: "Legati-ma de pat,
tineti-mal" Crizele s-au intensificat ~i au Început sa se repete dlll
ce În ce mai des. Femeia setemea ca nu va mai putea rezista ~ica
va avea un s~it tragic. Investigatiilemele au .scos la iveala '.
.
faptulca cea care.Îndilc!iSelegile fuseSemarna femeii.Marna a
.
fost iubita extraordinar de mult, de un om de care ea Î~ibateajoc.
Îiproclfa 0 imensa satisfactie cancl vedea ca cineva depinde de
ea. Marna a ucis iubirea ~i viata cliil biirbatul care 0 diviniza, ';
. CuviJ;ltele,'gândurile ~i faptele ei au creat un prograrn de)'~
.
-
.
-.
omucidere care s-a Întors ca unbumerang ÎIisa nu asupra ei, ci
asupra.fiiqei.
Întoarcerea prognimelor negative uneori se produce Înt-un .
ritm lent ~ nu Întotdeauna asupra autorului ci, foarte des, asupra
copiilor saua rudelor. Dupa discutia dintre fiica ~imarna ~idupa
co~ientizarea de catte aceasta a vineipe care 0purta, crizele aU
Încetat.Am Înteles cat destrânsii este legatura dintremoralitatea
.
.
pirinplor no~tri, a fi'aplor, surorilor ~i ale rudelor ~i siinatatea,
p.sihicul.~. soartanoastta.' .
Fiecare
.
noua' comunicare cu pacientii mei ma du~ea la
descope rire a ,de noi elemente ale sistemului pe care eu ÎI nu me sc
aeUm sistemzilautaregliirii dimpurilar. '.,
Sistemul autoregliirii campurilor reprezinta 0 conexiune
inverS~a Universului, Esenta lui consta În aceea caorice fapta a
omului, buna sau rea, se reÎntoarce la acesta În virtutea unitatii
cânipului informativ al Universului.
,( . '
.Auzim de fiecare data ca faptele bune suntriisplâtite iar cele
rele se. pedepsesc Însa, cu toate acestea, În lumea ce ne
Înconjo~nu se mmultesc faptele. hune, iai cele rele nu scad.
Una clin explicatii ar fi,' dupa piirerea mea, cea data de
preafericitul Augustin: Dumnezeu pedepse~te Întotdeauna raul,
dar cum acest lucru se' Întâmpla 'cu Întiirziere, omul pâna la
primirea pedepsei, are suficient riigaz pentru a mai piicatui.
Aceasta explicap~ corespunde pe deplin func?onarii
m~canismuluidiltransmitere a informatiilor prin intermediul
structurilor câmpurilor.,
~
1 -
,
"
1i<:
lit.
~,
Pentru mecanism~l autoreglarii campurilor nu exista indivizi,
: -existadoar pracesul negativ care trebuie stopat ~imecanismul de.
blocare al acestui proces se declan~eaza automat. .
Înainte mecanismul pun.itiv se Întindea pe parcursul catorva
, generapi fiiçandu-se-simptprin aparipabolilor~inenorQc~rilorla
.
nepoti ~i striinepoti sau ID vieple ulterioare ale celor vmovap.
Acum viteza acestor procese acrescut atat de mult mcat omul are
timp sa plateasca pentru faptelesale Înca În aceasta viatii atat cu
siinatatea proprie, cat ~icu cea a copiilor sai..
Rascumparareapacatelorprin siinatateacopiilorpareabsurda
din punctul di vedere al individului Însa la nivelul campunlor nu
exista indivi:?:ici idei, fiecare om fiind o' sumii a !j'nor anumlte
prograrne iar mecanis/Ilul blociirii functioneaza Împotriva ideilor
, ~i programelor nocive. Copilul intensifica. toate prograrnele
piirintilor de aceea ~i este nevoit sa dea un tnbut maz greu. Este
drept ca În ultimii cinci - zece ani a crescut brusc ~1
responsabilitatea indiyidualii a omului. Motivele acestui fenomen
Îmisllntdeocarndatanemtelese. .
.
"
Copiii sunt ca 0 lupa pehtru pacatele clinlumea celor adulti.
Multi au observat ca copilul are un comportaznent omit mai rau
În p~ezenta parintilor decât În prezenta sttainilor, .când el devine
.
cuminte ~iascultator.În majoritatea cazuriloracest fapt este un
efect al mecanismuluikarmic. În timpul comuniciirii copilului cu
piirinpi are loc Ûintensificitre~i0 activizare.a prograznelor, atat a
celor pozitive cat ~i a celor negative care l-au fost transmIse de
parinti.
În mod &editar prin' intetIDediulcâmpunlor~
În ulumul
timp, cercetand multiple probleme, azn descopent ca nu numal
copiii mo~tenesc karma piirintilor ci ~ipiirintii suportii, la mveq1
campurilor, consecintele comportaznentului ~i faptelor copiilor.
Înca de la varsta de opt ani ~i jumatate gândurile, vorbele ~i
.
comportamentul copiluluiinfluenteaza starea câmpurilor, adica
spiritul, destinul ~i siinatatea parintilor. Cu doua mii de ani În
urma acestproces Începea de la vârsta de treisprezece
paisprezece ani. . .. .
Incepand sa ma ocup de studlUl ~I punficarea karmel am
Încetat sa mai fiu bolnav, Însa a aparut 0 altaproblema.
f
31
1.1

17. "."
.. ,
"":,,:..!.":':'~ .w:.:~.,
= .':
" "
..
31
1 .
MI.a crescut brusc bioenergia ~i forta de influentare ~i mi-a
fostextrem degreu sa.m~ tlchilibrez. Cea mai mica suparare 'pe
cI~eva.~ducea preJudlclI saniitiitU~1destJnuluipersoanei pe care
ma suparam. .,
Sperarn cà voi rezolva aceasta problema ~i toml va fi ln
regula. Prinn-.o peffilanent! autoeducare am reu~it sa ma
debarase! de ranchiunii, de.?rii, de trairi n~ga!ive Inga a apiirut 0
probl:m_acu mult mal gr~va. Acum .trebUlasa-l controlez pe cei
'~
ce ~a mconJurau fimdca ,once suparare a acestora pe mine,
' oncat ar fi fost ea de mica constituia un pericol fizic pentru cel ce
se supara. ,
'
Acest fapt rn-a condus' la Intelegerea unuia din motivele'
tragediei tiirii noastre. Omul cu karma purificata sau Inchisa este
strânslegat
~~
divinitate deacee,a agresiunea Indreptatii Impotriva
sa actlOneazalmpotnva UmversulUl.
Dacii omul atacii individual, el plate~te individual,(t!acà atacii
ln calitate de reprezentant al societii~i; plate~te Î'nn-ea~J sJcietate~'
De aceea extermin!!Iealn anii douazeci, din ordinullui Lenin'
a cIerului, demolarea bisericilor ~i min1istirilot era tot una c~
atentatul asupra Universului. Dupa aceasta trebuia sâ urmezeÎr
m?d inevitabil exploziade violenta ~icrime. Societatea a plâtit cu
,
millOanede"Vieppentru Incàlcarea legilor supremè ale eticii.
. Ami~tirea erorilor societiitii se g1ise~teln fiecaredin noi ~i
toate pacatele ~I nenoroClrile societâtii se p1istreazâ ln
sub:on~tJentul omului, ln karma acestuia. . ,
4nca Il"arn apucat, sa uitâm cuvintele unui cântec fimesf.. Sa
fiarbâ-n inimi râzvratirea"... Iata ca acest cântec contine 'din, , ,
punct de vedere energetic, .un colosal ptograrn distructiv orientat
Impotriva viitorului ~i a Universului,
'
,
.
Sun: de multe ori solicitat ln cazUrile de enureza la copii. Eu
explic ca enureza .este doar vârful aisbergului. De regula enureza
apare ca urmare a faptului cà marna copilului ~i-a reprimat
dragostea pentru un anumit barbaI. Daca aceasta a fost puternica
.
~I pe 0 perioada de timp mai Indelungatii, atunci femeii i se
deformeaza'" structura câmpului la nivelul primei ceakrel Ca
urmare, la copll poate aparea nu doar
-enureza ci ~i tulburiiri ~i
}
33
l,
.
, .~problemeln viata privata, maladii cardio-vasculare, diverse
~maiadiiln regiunea capuluL Enureza poate fi ~i un rezultat al
intreruperii sarcinii deoarece femeia ln acest caz nu face altceva
'decât sa ucida 0 iubire. Necunoscând acest lucru, mamele se
'Iidreseaza adeseori medicului psihiatru sau hipnotizorr1lui, acesta
'
'dispune $i copilului Ii dispare enureza Insa râmâne programul de
,distrugere a iubirii ~i vietii ~i, Întrucat sistemul de blocare al
'comportamentului aberant este eliminat, se poatli presupun~ ca el
']n viata va Indeplini prograrnul de distrugere a iubirii la proportii
.mult mai mari comparativ cu marna sa..' '
":!
~
'f
~
0 femeie s-a adresat de mai multe ori medicilor acuzând 0
,stare proasta a sânatatii sale Insa investigatiile nu au dus la nici 'on
'rezultat:concluzia medicilor a fost ca nu exista nici un fel de
Jmotive de boala. Nici umblatul pe la "babe" nu i-a adus nici 0
;'arneliorare. Deochiul puternlc pe care acestea I-au presupus nu a
putut fi Indepartat, ba mai mult chiar ele s-au Imboll1iiVitdupa
; comunicarea cu bolnava. Cercetând cauza, arn viizut ca era vorba
de un "deochi invers" ~icare Într.adevar nu poate fi eliminat prin
'descântecele popul/jre. , '
- I-ati -dorit foarte mult raul colegei de servici - i-arn'explicat
eu femeii. Acesta este motivul stiirii dumneavoastra proaste.
Programul dumneavoastra de dorinta a raului s-aÎntors Impotriva
. dumneavoastra ~i v.a deformat câmpu!. Cum se simte colega
dumneavoastra? .
- E ln concediu de boala, dar nu-i bolnava ea, ci copilu!.
- ~i ln câmpul ei ~iÎn cel al copilului este prezent prograrnul
raului ce i I-ati dorit. Din aceasta cauza copilul e bolnav Întrucât
,el este mai putin imun decât marna sa. Dumneavoastfa sunte~
vmovata de boala copilului. Aveti ~idumneavoastra copii?
-'-- Da, un fiu.
I-am investigat câmpul fiului pacientei mele ~i am constatat
acelea~i deformatii puternice, provocate de programul dorintei de
a face rau. '
,
~,
1
:1
ceakra tc'tlkra) În sanSl:rita = eere dise: În yoga prin œakra sunt
descmnate diviziuniJe anatomke alecorpullii tun'an. '

18. ~
u'C":''';;~'~i",~~_,...:.. ...:,-'.
'34
.;:...
"
)
. Este un .ekemplu tipic de modul cum noi, rara sa ~tim ce .
facem, ne ruiniim pe noi În~ine, pe copiii no~tri ~i pe oamenii cu
care intriim zilnic În contact. .
Când ma aflam Înca. la Începutul activitiitii de cercetare' a /,
structurilor k!ll11ice, a venit la mine la control' 0 pacienta. Ea )
prezenta puternice dureri de cap, se simtea rau. ' ,
- .Acum cinci zile i-ati dorit riiul sotului dumneavoastra ~i '
Înca foarte puternic. ' '
-Este exclus, mi-a raspuns femei;l.Îmi iubesc foartenl1,!lt,1sotul~inu pot sa-i dorescraul.
";:~,Eu am mSlstat.
'r~'
- I-ati dorit raul. Constat 0 foarte mare, .foarte puternica .,,~~
dorintade ai se Întâmpla ceVRd'iu pe care ati avu(-o În urmacu~+
cinci zile, seara.'
,
,
*
.".- Cum ~ fi putut sa-i doresc râul; daca el .a Întârziat vreo, }I
doua ore dupa servici iar eu eramfoarte neIini~tita? i'
Atunciam Înteles. .
'1; .
- Ce ati simtit?
- Ma obseda 0 tâmpenie:
- $titi ce,se Întâmpla? Când va gânditi ca sepoate intâmpla
ceva rau, dumneavoastra atrageti nenorocirile. $i cu cât.vi le
reprezentati Într-un mod mai real, cu atâtmai mare e raul pe
care-l provocati. .
Disciplinarea con~tiintei acum, candoamenii au ajuns la un ,
Înalt nivel bioenergetic, joaca un roI foarte. important. Una din
legile Universului este aceea de 11nu face rau nici macar cu,
gandul., Aceastii lege,mai alesacum, nu este un simplu principiu
.
abstract, ea trebuie sa devina un mod de .existenta.)nvestigatiile.
pe care le,efectuezzil.nicprin diagnozabioenergeticam-au dus la '
c()nvingerea ca respectarea normelor 'etice este 0 conditie
esentiala ~i uiI mijloc unic de supravietuire ~i, in acela~i timp, cel
mai bun sistem de aparare. Noi cautiim mereu primejdia În jurul
nostru, când cel mai mare peri col ce ne pande~te se afla chiar În
noi~i rie macina 'pe nesimtite. Radacinile primejdiei se gasesc În
lipsa de Întt;legere a lumii, În ,Iipsa de Întelegere a tot ce se
Întâmpla, ÎI:1comportamentu! nostru gre~it care duce la ruinarea
noastra din interior. Catastrofele, co~marurile cu care pe luptall1
35
,
[n ,permanenta sunt consecinte ale imperfeqiunii noastre
spirituale. Eforturile Îndreptate catre lupta cu umbra, cu efectul,
,
nu pot elimina cauzaprincipala - decaderea spirituala ce se
'.
manif~ta În prezent ~i pe care prea putini 0 pun În legatura cu
toate nenorocirile noastre. '
Cazul urmator a deschis '0 noua perspectiva În cercetirrile pe
care le~m efectuat. M-a sunat 0 femeie ~imi~aspus ca are ni~te
, complicatii grave legate de un lucru ciudat; de un fenomen
, nebulos'. Toti cei care au Încercat s-o ajute, aveau parte de
': neplaceri, necazuri sau se Îmbolnaveau. Femeia avea 0 cuno~tinta
care se ocupa de bioenergie ~i<:1Început sa 0 trateze. Ea simtea 0
permanenta presiune psihica. S-a dus la 0 "baba", 0 preziciitoare,
d!tr,aceasta, privind-o, i-a spus: "Nu cred di' ti-a§ putea fi de
" vreun folos." Pentru 0 zi aceasta a reu~it 5-0 faca pe femeie sa se
simtii mai bine Însa dupa aceea totul s-a reluat de la capat. Am
Început' s-o tratez. Ameliorarea a venit destul de repede, au
Încetat efectele secundare Însa eu am observa~ ca au Început sa
"
.mi se Îmbolnaveascarudele ~itoate cu simptomeIdentite: dureri
: În articulatii ~ianemie. Am Început sa caut cauza ~iam descoperit.
di este vorba de 0 persoana care actioneaza malefic asupra
pacientei mele. Întrucât ma ocup dest1JIde multii. vreme de
. bioenergetica În momeritul când s-a produs atacul Împotriva meal,
'
,
.
~i a rudelor mele, am' avut donnta de a recurge la ceea ce se
: cheama magie, la mijloacele acesteiapentru a-1 opri pe cel
vinovat. Atunci am fost pus În fata situatiei de a alege ,drumul pe
care trebuia sa-I urmez. .
Nu mi-a fost u~or sa 'renunt la lI1etodaviolentei, cu atat mai
mult cu cat Îndelungad mea practicii in domeniul bioenergeticii,
~tpdiul literaturii ezoterice, Îmi dadeau un avantaj larg de
influente de acest gen. Eu Însa am Încercat sa râspund nu printr-o
lovitura care sa-i faca omului un rau, ci sa-l ajut. .
Cand un om este supus unui atac bioenergetic, cauza poate fi
culpa personala sauculpa ascendentilor sai. Daca raspunzi
printr-olovitura bioenergetica, apare 0 reaqie În lant Întrucat
lovitura este 0 Încâlcare grosolana a' legilor Universului câreia, iD
mod firesc, ii va urma 0 noua pedeapsa.

19. ~J>;;
36
-
"Putea Il Oafe salvat omul? Testele bioenergetice au aratat ca '
omul care a acponatasupra femeii era el Însu~inevinovat. Cauza ; .
principalii a ceea ce se Întâmpla cu femela era cuprinsa 1nkarma
acesteia. Bunica femeii, În anii sai de tinerete, a iubit un om Însa
,:u a dorit copilul ~ia facut avort. Ucidenia iubirii ~ia copilului a
dus la situatia ca pentru aceste fapte au trebuit sa plateasca IIiba ~i
nepoata, urm~ii ei adica. Aceasta plata a pacatelor ancestrale a
:
Îmbracat cele mai diverse forme: dureri ale trupului, deformarea
destinului, tulburari psihice. Renun!ând la contralovitura)
.~. bioenergeticaeu amob!inuto victÇ>rieasupramea Însumipentru,
'
.
ca În acea situa!ie complexa când sim!eam imboldul de a i
raspunde prin fOfla, eu n.am mers pe aceast1icale ci am reu~it sa !,
ma stapânesc. A fost 0 victorie În urma careia am Înteles 0 data: :
pentru totdeauna' can-am niciodat1i dreptul ca la 'violenta sa
, raspund tot prin violen!a. Studiind mai În detahu principiile
sistemului autoreglarii câmpurilor bioenergetice, am vazut la ce
poate duce folosirea, În aparen!iijustiIlcata, a metodelor violentei
la nivelulcâmpurilor. .
Legilecivile de cele mai multe ori nu corespund cu legile
. Universl.l1ui.Daca cineva ma love~te,ma simt rndrituit sa ripostez'
cu pumnul. Aceasta IIUÎnseamna Însa ca pot face acela~i lucru ~i
la nivelul bioenergiei. Sunt niveluri absolut diferite. În cazul
loviturii cu pumnul sufera unul singur -. cel care prime~te. În
cazul loviturii bioenergetice, Întrucât omul este, la nivelul
biocâmpurilor, Într-o conexiune directa cu toate rudele sale cu
copiii sai, lovitura traverseaZa Întregul lan! al rudeniei.. $i: ca
recu~ vine pedeapsa Împotriva agresorului ~ia famihei acestuia.
Mi-am. dat seama ca ridicarea puterii de int1uentare
bioenergetica a omuluilÎi cere acestuia 0 aten~e mai marefata de
ac!iunile, gândurile ~i starile sale emo!ionale: nu trcbuie rostita
nici 0 fraza categoricapâna când aceasta nu ebine cântarit1i
deoarece ea reprezint1iun act de influentare. Am Înteles de ce se
spune În Bibhe despre blajinjtate ~i smer~i1ie:este Î~ pll'lIlIl rând
vor,bade.!inerea În frâu a propriilor posibilit1i!ibioenergetice
.
De ce atunci magicienii ~ivrajitorii pot folosi diverse metode
de influentar~ inclusiv violen!a? Meditând asupra acestui lucru
am În!eles ca ace~tia v1idnu Intregul, ci doar 0 midi parte ~i ei
~
~(:
i:$
'6),
','"
~.
"
37
vindeca straturile. inferioare. ~i trupul, transferând toate,
deformatiile de pe un anumit sector asupra Întregului. Procedând
astfel ei nu fac.altceva decât sa "amâne" bolile. Spre <leosebirede
-
sIln!i, care prin etica lor superioara se ridicau pâna la Înfelegerea
.
~i viziunea adeviiratelor cauze ~iconexiuni ale llJgilorvie~i, care
aveauviziunea Întregului, vrajitorii actioneazl( numai Într-o
anume ni~a ce le-a fost' permisa ~i de aceea multi dintre ei au 0
"specializare" ingustii.
".
Este de re~nut faptul ca de magie s-au ocupatoamenii cu
anumite aptitudini ~icu ù karma buna; de aceea gre~elile comise
de ei În timpul practicilqr magice se acumuleaza ~i se vor
rasfrânge asupra urma~ilor lor.
. '
Am t.estat 0 singura ac!iune ~i anume ceea ce se Întâmpla
când vrajitorul sau bioenergeticianul scoate din bolnav energia
'
,
neg'll;tiva.Metode pentru acest lucru exista foarte multe: dirijarea
ei În apa, În plante, În IIguri de ceara, În animaJe domestice,
,
asupra unei companii de soldati sanato~i ~i puternici, În centrul
Pamântului, În Cosmos sau arderea prin diverse modaht1i!i. La
nivelul câmpului aceastii energie care contineÎncarcatura de
agresivitate intra În câmpul obiectului asupra ciiruia a fost
orientata,ÎI deformeaza ~i se Întoarce automat În câmpul
"vindecatorului" ~Îa persoanelor apropiate acestuia. .
De aceea' oriee metoda de vindecare care nu se bazeaza pe
promovarea spiritului uman duce la degradare. Îndepartarea unor
anumite simptome nu constituie nici pe departe semnul unei
Însanato~iri reale. ,}
Nu de mult a venit la mine 0 femeie:
- Acum trei luni a!i tratat 0 cunQ~tinta de a mea ~i i s-a
resorbit total un IIbrom," Nu mi-am imaginat ca, cerându-!i
iertarej poli sa scapi de 0 asemenea boalal
- Pentru mine, nu-i nimic de mirare ln acest caz. Metoda se
perfectioneaza continuu ~i acum nu num,ai ca se amelioreaza
starea func!ionala a pacien!ilor dar, adeseori sunt ehmina}e
deformarile organice. De ce depinde rezultatul tratamentului? ln
primul rând de gasirea ~iinterpretarea corectâ a cauzelor bohi, de
-.:-
~~
1
1

20. fi'
38
sW"ea ~ fizK!~,~sufleteascà n momentul tratlunentului, ..de
starea karmeib()inawlui ~i' de .'gradul de co'n~tientizare a
,.
,grqeIilor comisede acesta: , .', 'tj.
Cand mi7am !Iceput practica terapeutica, ducl)am un mod de"
~tà()bi~l1uit: ,~~.~,J:le, ,b~,.vQdcà, ades~ri mi il)~eam
dinsârit:e.Pe atunci vindecantprin masajul tara contact. Ulterior,
anahzând ft1Zultateleactivitatii mele w-am schimbat n chip
..
substantial modul de viata ~icomportamentu!. Cu 0 zi nainte de .
a da, c~J:lsuhatii boinavilor ml mulp,imesc cu un minimum dei:
;,. hrana
"
i1U'n zilele de COJ:lSu
,
ltatie ~i tratament. nu mananc abSOI~
,
t
,
.
,
."
'
,
'
,,
.
,
:
~,
1
, "mm!c. . ,'".
Pasionat dl) diagnosticaœ, de' evidimtierea un or noi (j'
posibilitiiti ale metodei, uneori uit de perico!. Iar În munca l<i;'~j;..
, nivele de 0 asemenea finete este necesar sa-ti piistrezi tot timpul '..~
'r,
.vigilenta treaza.. '
.
" Recent .un cunoscut m-a rugat sa consult 0 femeie. Aveain
vreo patruzeci de minute hbere.~a ca am fost deacord A intrat'
,
0 feml)ie extrem de frumoasa ~ifoarte plina de sine, s-a a~ezat ~i
a nceput sa ma miisoare pliJ:lade curiozitate: Probleme avea
foarte multe. Egoismul .ei exacerbat ~i 0 tendinta extrem.aspre
avantajele materiale erau motivele unor boh aflate Într-un stadlu
.
incipient..Astfel de oatneni sunt foarte greu de tratat p.entru.ca
sunt despartiti de mine, prin scepticismullor ~i prÎl) neÎncredere. .
Eu Îi,,exphc motiv,ele iilr femeia transforma Întâlnirea noastra
ntr-o .
conversatie. Eu Însa trebuie'8-0 conving cu orice pret ~i
astfelde cazuri dificilema ajuta sa gasescnoi dovezi~iexphcatii
.
ale'tauzei bolii unui om.
- Daca celuIa ia tond numai pentru sine, Îi exphc. eu
pacientei, un timp oarecare ea se simte bine, Însa dupa aceea
actiunile ei distrug organismul ~i odatii .cu el pieœ ~icelula. Pana.
la un anumit 'punct egoismul este normal, Însa omul care nu se
gande~te decat la sine, Încearca sa ucida Divinitatea ~iUniversu!.
Sigur, acest lucrunu poate continua multa vreme. Mai devreme .
sau mai tarziu programul de nimicire a Universu1uitœbuie sa fie
blocat prin intermediul bohlor, al traumatismelor ~i al'
nenorocirik>r.
,19
- Dumneavoastranu cumva vreti sa ma faceti sa cred În
Dutnnezeu? . '. , '
- Cœdinta În Dumnezeu este problema dumneavoastra
personala. Eu descriu cauzele Îmbolnavirii dumneavoastra. Puteti
. sa nu .credeti .Îli Dumnezeu Însa sunteti obligata sa iubitij
Universul ~i sufletul acestuia, Egoismul, lacomia nemarginitâ
,
pentru bunurile materiale ucid sentimentul cel mai important -
'iubirea. Purtati În campul dumneavoastra un program de
dlstrugere a Universului ~i, ceea ce-i mai trist, nu vreti sa-I
stopat!..'
. .
. Duelul verbal œÎncepe. Nu mai gasesc argumente pentru a 0
,: convinge pe femeie Însa Încep sa fac ceea ce se cheama
: "purificarea karmei". Campul'a fost curatat Înga eu nu numai ca
1nu simt nici. 0 satisfactie, dar Îmi apare un simtiimant neplacut.
, Femela !a totul ca pe 0 distractie.
'
.
"
- Spuneti cii nu-ibine .sa te ocupi numai de problemele"
'materiale, dar viata te obliga la ~a'ceva. .
., - Am avut multe posibilitiiti de a c~tiga 0 gramada de bani,
dar am pœferat sa ma dedic cercetàrilor.Acum.am patruzeci de .
':.,ani, locuiesc 'ntr-o clmera de paispœzece metri patrati Într-un
.apartament comon cu 0 familie compusa din patru membri, În
(';'schimb am' posibilitatea .de a va ajuta. ~i nu numai pe
"'dumneavoastra,. ci ~ipe mine. Ciind buniistaœa materiala este mai
~presus de cerinteie spirituale,aceasta satisfaqie de,moment este ~
',claditii pe moartea sufleteasca. Imaginati-va ca sunteti Într-un
;,~estaurant, undtLtotul În j~r arde.În tim" ce dumneav~astra va
.~' vedetiÎn hni~tede farfuriadin fata dvs.
: Pentru multi oameni acum este mult mai important ceea ce se
;; afla În farfuria lor, decat ceea ce se ÎntiimplaÎnjur.
;, .- .~i cum, dumneavoastra Îi vindecati În felul acesta pe
A, pac!ent!.
. - Da, În primul rand cu ajutorul Întelegerii. Însa În ciuda
'! simplitiitii aparente, este 0 ocupatie foarte serioasa,
- fentru dumneavoastra sau pentru mine?
- ln primul rand pentru mine.
- Curn. sa Înteleg acest lucru?

21. 40
. - Uitati cum: ati awt programul de distrugere ~Universului;
decinci sutede unitati, beala de trei sute ciitiizeci de'unitati. ',.
Acum' boala e zero, iar programul de distrugere de trei sute
.
~
cincizect AceastaÎnseamna ca eu v-am vindt.catcorpul, nu Însa
,.
§ispiritul, adica am Încii!cat principiul cel mai important -
vindecarea prin intermediul Întelegerii.
.
Acum Îmi rememorez cum am fost Înainte de Întâlnirea cu
acea femeie §i dupa.
.La nivelul câmpului mi s-a Înnegrit total l '
,. pliirnanulstang, ficatul§ipartea inferioaraa abdomenului.
. " .
. .
- Trebuie sa platesc-pentru faptul ca n-am reu§it sa va expli(
tnotivele bolii dumneavoastra.
. .
- $i ce yeti face acum?
.
- Am sa Încerc sa giisesc mijlocul de Ii va convinge. Dadr,~{i
voi giisi motiwlpentru care nu v-am putut convinge, voi fi>~
sanatos, daca nu, va trebui sa platesc. .'1'
În acel moment am Înteles ce gre§ealii am Jacut În diseutia :u'3
.
. . . '. -.N
femela, '
...:K
. - Eu trebuia sa va aduc la cuno§tinta intreaga informati~<~
legata de starea dumneavoastra irisa v-am crutat. V-am spus ta:;:.
pot ap~rea alte boli daca nu va fi restabilita armonia?
,:,;
.
-Da. '''/.'
,
C','
"
- $titi ca aveti un Început de cancer uterin? .
- Am simtit-o Întofdeauna §i rn-am impac.at cu acest gând.
.Suntgata sa mor lini§tita.
. .
. - Moartea dumneavoastra "eroica" nu va schimba nimic.
'
.
Pr&gramul de dezagregare a Universului ÎI veti liisa mo§tenire
.
copiilor. Trebuie sa va gânditi nu la 0 moarte demna ci la
salvarea spiritului din copiii dumneavoastra.
. .
Am tiicut amandoi un timp §i am vazut eum, În sfâr§it, au
inceput sa se Îndrepte structurile karmice deformate ale femeii.
Aura femeii, pana atunci acoperitii aproape În totalitate de 0 patii
neagra a inceput sa se inunde de 0 lumina aurie.
- lata caacum programul de distrugere a Universului este la
zero, boala de asemenea'ia zero. Acum §i pliirnanii §i ficatul imi
sunt curati,.
,
Nu i-am niai spus nimic femeii, dar am viizut ca in câmpul ei
nu mai exista manifestiiri oncologice. Ea trebuia sii~lic di nutrind
Ii
41
dragoste fata de Univers §i Dumnezeu', renuntand la pretentiile
sale fata de lumea Înconjuriitoare, ea se va salva de orice mal~die
grava'
; A venit la mine la consultatie 0 femeie §i mi-a povestit cu
: lacrimi in ochi:
-
-:-M-am de~piirtitde'sot. Am trait foarte rau eu el. Simteam
ca are 0 mfluenta negatIva asupra mea §ica ceva e in neregula cu
psihicul meu. Cân~ rn-am desPMtit, de§i am ramas w trei copii,
rn-am slmtlt u§uratà dm punet de vedere moral, am Început chiar
sa cant. Nu ne-am viizut 0 jumatate de aninsa nu de mult el s-a
i~tors. Eu.am rn~ep~t dintr-o data sa ma simt rau, frica a inceput
sa se manifeste lstenc, fiulUil-a apiirut enureza cealalta fiica se
simtea rau. Pot fi toate acestea in legatura cu ve~irea lui?
Aici n-au fost necesare investigatii de lunga durata.
'. - Din pacate faptul ca intreaga familie a inceput sa se simta
rau J1ueste intar,nplator. Sotul dumneavoastra e vampir, elle fura
copulor energIa, soarta, sanatatea,are 0 influenta nefasta asupra
caracterulUi lor, mclude programele sale negative in structurile
campurilor copiilor. Este un om des.tulcieegoist. Un astf~.de furt
m
.
aslv de .e
.
ner~e de la ~
.
ropm coyu atestii faptul ca eI <qièkarma
foarte negatlva. Judecand dupa energIe, el are o':ifjuternica
.
deconectare fata de Cosmos, de dragoste, are 0 mare agresivitate
mtenoara, ~gOlsm, destriirnare spirituala, fapt pentru ~are este
nevoit sa fie. vampir. Este un caz clasic. Vampirismul sotulu!
dumneavoastra ii vine atat pe .linie paterna, cât' §i pe iinie
materna. Ceea ce s-a intamplat cu copiii, se poate remedia foarte
u§or, dar de acum incolo ei n-ar mai trebui sa-§i vada tatal.
'.
Analiza mea aratii ca vampirismul e 0 boala grava, pentru ca
ea dlstruge sufletul omului §i se transmite urma§ilor. Urmiirile ei
se manifesta nu dintr-o data, deteriorarea continuindu"se de-a
lungul catorva generatii. .
La baza vampirismului sta 0 intelegere incorectii a lumii. 0
taniira ,m-a intrebat daca se Încarca in mod corect cu energie
Imagmandu-§l un §UVOIde flacan albastre care intra În ea.
Ohservandu-i structurilé karmice În timpul exercitiilor sale, am'
observaI cil este 0 indlcare a legilor. Oriee furt premeditat de.
.
11
1

22. 42
energie: din natur~, din Cosmos, de la Soare, este 0 dovada
. graitoare afaptului ca individuluinu-i.ajungeenergia~ica acesta
trebui.e. s-o. ia de' undeva. Aceasta constituie premisa i.
vampmsmulul. Printipala .eroare a acestui comportament consta
În faptul ca omul nuasociazâ energia CJl spiritualitatea ci 0
disociaza.Cand nutrim dragoste fatade Univers, noi primim 0
u~~ cant.Ita.tede.energie.Trebuiecautate sfereJesuperioareale '.;
blOenergetJ.~ll:.splntuahtatea, nobletea sufleteasca, dragostea:~.
.~ p~ntro a pnml suficI.ent.ii.etiergie, acest mod de Întélegere trebuie, J.
sa constItule un pnnclplUde conduita În viala. De Îndatâ cefi1
Începem sa ne gâl1dimla energie separa!, disociind aceastâJi
nopune de notlUmle de "spmtualitate" ~i de etica" n~'~
.
coiIdamnam structurile spirituale la saracie, umplând' de en~rgie;!'
doar corpul fizlc. Omul tre,bUtesa ~tie ca energia pe care eltj.!
pnme~te pnn mtennediul unor simtâminte superioare Îi vindecà:P
trupnl, destinul ~i sufletul. .Tratarea mecanica a problemei ~i,:(
onentarea spre energla bruta duce la deformâri ale structurilof,:e;
spirituale.fine iar consi.tmulsuborice fonnaduce la degradare.. :,:
. ~ .'
Îmi
.
amintesc de un ait caz. Un tanar a fost Învatat sasei1
Încarce CUenergie dinCosmos. EJexersa'de cateva ori p~ zi ~"În:::
. cele clinurma, a devenit vampirul celui care-I Învatase. Rezul~tui'!: '
,a fost deplorabil: au Început defof/!1ârile structurilot sal'e'
spirituale. Mi-avenit ideea sa testez mOdul În care Î~i exercita.
acest proced,eu i9fluenta asupra omului În unna cu 2000 ,de ani.
Te$,tul a eVldentiat ni~te parametri foarte Înalti. Prin urmare'
,",',
"
.. '.'mamte .vreme, acest exerclpu diidea rezultate exceptJonale, Însa
~a cumn~ poti fi În doua locuri În acel~i timp, tot a~anu te pop
.
folosl la mfimt. de vechile tehnici. Uitam ca s-a schimbat nl.
numai omul, .ci' ~i lumea care-l Înconjoara. Metodele fizice de
perfecponare sunt acum neeficiente. Trebuie sa ne orientam În
mod obligatoriuspre Îmbogatirea spirituala. Timpl.l este 0
categone nelineara ~i, daca s-a modificat Într-atat v,iteza tuturor
.proceselor, Înseainna ca trebuie sa se' modifice ~i strUctura
energetlca
~ lu~ii Înconjuratoare.lar noi ne comportamde parca
nu s-ar fi mtamplat mmlc În lume diutând sprijin În vechile
metode ~icuno~tinte. .
43
Cu cat descopeream mai multe posibilit1itiale met,odei de
testare, cu atât În~legeam cu mai multa claritate complexitatea
.
acesteia. Mi-am dat seama ca nu-i chiar atat de simplu, pe cat mi
se parea la Începutul activitâtJi, sa aduni un grup de oameni ~isa-i
Înveti clim sa lucreze. Metoda este Într-atatk strâns legata de
moralitate, de etica, de parametri spirituali, Încat impune omului
ni~te privatÎuni uri~e, pe care doar putJni sunt În stare sa le
suporte. .,
În coptactul cu structurile karmice ale omullii, daca eu.
prezint tulqurari asemanatoare celorpe care trebuie sa le elimin la .
pacientul meu,trebuie' mai Întâi sa le elimin de la mine. De aceea
Înainte de Îitceperea tratamentului ma verifie Întotdeauna sa vad
daca am dreptul sa vindec ~i daca nu, atunci cu ajutorul unei
rugaciuni Îmi purifie ~i Îmi Închid karma. Dupa cateva luni de
consultatii ~ittatamente trebuie sa efectuez 0 purificare radicala ~i
un post sever. Dar nici
.
acest luctu nu e suficient. Pentru a
vindeca În mod eficient ['ara a produce un rau niei sie~i,
.
nici
pacientilorvindecMorul trebuie sa aotJoneze eu karma blocatâ,
Închisa,
.
ceea ce mi are nimeni cliri numeroasa armata'a
vindecatorilor de astâzi.' Karma nu se poate Închide cu ajutorul
diplomei, este necesara 0 pennanenta purificare ~i fortificare a
spiritului, d~conectarea de tot ceea ce-I "trage pe om la pamânt".
Acest lucn}:Îi este necesar nu numai vindecatorului ci ~i oricarni
om ~iÎn special În ultimul timp.
Într-o dimineata a fost la mine 'la oonsultatie 0 femeie iar
peste 0 zi i s-a raeut foarte rau; prezenta simptome de greata,
dureri de cap.. ,
- V-atJ suparat pe sot aseara, În jurul orei ~apte? '
- Da, ,În cursul zilei el a racut un accident ~ia botJt ma~ina.
Eu am reactionat normal În acel moment Însa seara i-am spus tot
ce mi-a venit la gura.
.
- ÎiI diagnosticarea ~i tratamentul karmic are loc 0
influentare foarte putemica ~i foarte profunda. Cât timp campul
nu se stabilizeaza ~i nu intervine echilibrul, omulu! i se interzice
cu desavar~ire sa aiba reaetii emoJ:ionalenegative. În momentul
contactului cu Divinitatea se restabiIe~te armonia structurilor

23. '... ~.
4./
','j
.câmpurilor ,~i oric~ emope negativa produceputemice
!contorslUni. Intoarcerea catre Dumnezeu nu este 0 bucata de lort
care treb~ie. sa-ti .aduca Întotdeauna pliicerea, ci un' proces
~omplex ~ phn de raspunden, chlar daca ,estenecesar.
Vreau sa povestesc 0 Întâmplare interesanta care are un
raport direct cusltuatia actualadinlume. .
. :-- În mine a saI~luit Întotdeauna 0 mare atractie pentru
'.
DIVIn~I, daca ma Îndepiirtam de el, apareau situatii dificile: deii
.~.doua ori era cât pe ce sa mor, povestea cineva. Legatura dintre .'
negarea Divinului ~i pedeapsa era atât de ~videnta incât ea nu
putea .fi explicat~ printr-un lant Întreg de concidente. Eram
,absolutsigur:ma p'edepseaDumnezeu. ' '.
.
. - Ai dreptate, i-am râspuns eu. Îti pot explica În amanunt
slstemulpumtlv, cauza neplacerilor tale, i-am propus eu
conlocutorului rneu. .,
. .
Cineva spunea di ceasul .I-a inventat omul, dar asta ml'
Înseamna ca elÎnsu~i este vârât În fiecare mecanism de c'easomic.
Universul este creat ~i controlat de Dumnezeu, dar asta nu
Însearnna ca fiecare pedeapsa vine de la Dumneieu. Exista un
mecanism 'uimitor al autoregliirii câmpurilor. .Ceea ce oamenii
atribuie adeseori domeniului misticului, poate fi În fond analizat,
Tu ai fost al treilea copil din farnilie, neplanificat ~i nedorit,
de. aceea earintii, fua voia lor ti-au dat un putemic program de
amhl~?Te.Inca din copilarie ai avut un fond vital sciizut ~i.ai fost
foarte des bolnav. Te-al nâscut În aceste conditii fiindca În vietile
trecute te-al dezls de dragostea pentru copii, a~ ca, judecând
dupa bioenergia ~istructurile tale karmice, nu ai zile multe de
trait. Te-ar put~ salva doar aspiratia catre .Divin ~i sentimente
!nalte. Subcon~tientul tau ~tie acest lucru din totdeauna $i te-a'
.mdreptat pe calea cea dreaptii În timp ce con~tiinta urma un aIt
program. De ~data ce piirâseai calea salvatoare,' ti se naruiau
structunle destmulUi ~I.te apropiai de moarte. De ce n-aimurit"
Tu il parâseai pa Dumnezeu ~i spiritualitatea numai la nivelul
con~tiintei, d~ aceea era cat pe ce sa fii omorat Într-o Încaierare
era gata sa mo~i Într-un accident ~tier Acest lucru atesta faptui
1
"
A~{
"r 1.
45
ca programele de negare n-au trecut ~i În subcon~tient Asta
inseamna ca structurile destinului n-au fost Iremedlabll dlstruse.
Daca mecanismul de ~egare a Divinitiitii s-ar fi instalat, el ar fi
trecut ~i in subeon~tient ~i ar fi inceput blocarea destramiirii
structurilordestinului fie printr-o boala incurabila; fie printr-uri
traumatism cu chinuri ingrozitoare.
.
De ce moartea trebuia sa fie cumplita? Pentru ca chinurile
spirituale ~ fizice purifica subcon~tientul. .'.
Cum are .iOCacest lucru? Singurul .mijloc de a suporta
Chinurile este inaltarea spiritului deafrupra acestora, transfernrea
punctelor de sprijin din trupul care se chinuie asupra sufletulUi.
Acest proces natural are loc in mod automat Omul care se
chinuie devine mai spiritualizat '.
Investigarea., mecanismelor dé transmisie a informatiei
campurilor Îmi da dreptul sa afirm .ca Întreaga omenire se afla
.
acum Într-o situatie. asemanatoare celei. descrise mai sus. ~i fata
de omen
,
ire are'loc acum conectare~ unui mecanism analog. .
Am cercetat karma omenirii. È"-drept ca intrarea În aceasta
este un lucru extrem de periculos. Principala ÎncaIcare alegilor
pe care 0 comite omenirea 0 constituie Îndepiirtarea de Divin
(inceputa Înca in secolul al X-Iea) ~i alunecarea intr-un
.
pnigm!tism siilbatic. Aceasta ÎncaIcare este prezenta in câmpul
. fiecarui om care traie~te acum pe pâmant
.
Karina "societatii socialiste" contine, pe lânga toate aCestea,
cateva pachete de programe negative: programul de anihilare a
oamen110r(barbati ~i femei) din cauza at~amentului lor puternic
fata de bunurile materiale; programul,urii fata.de oamem~ m~lus
la sfâr~itul secolului trecut, ~i programul de dlstrugere al tatahf'
fratelui ~i fiului. de asemenea din cauza at~amentulUi putermc
fata de bunurile materiale. De aceea e ~iatat de grea viata in tara
noastra. .
Daca noi nu yom analiza ~i nu yom con~tientiza aceste
programe ~i nu yom reu~i sa le efimina~,. yom imparti la infinit
fabricile ~i uzinele pana când nu yom platl aceste programe pnn
chinuri ~i suferi1~te.
'.
'
..'
lata calea pe care am strabatut-o de la studierea maglel ~l
vrajitoriei prin intermediul rnedicinei ~i eticii pâna la filosofia

24. -Ifi
"
"
.. i .
IUn;i11cohtempbrane. La baza existehtei Universului stau
procesele informationale. "La Îneput a fu~t Cuvântul".
Ceea ce noi numim Univers; din punctul meu de vedere,
putea apiirea prin det~area dintr-un ÎncejJUtUnic, care a existat
dintotdeauna ~i pe care noi ÎI numim Dumnezeu, a doua
componente: una - materi!j, cealalta - campul informativ. În
fiecare din ele componentil contrarie se gase~te În stare latenta.
. Conditia existentei conttatiilor 0 constituie trecerea lor
permanentiidintr-una Într-alta. Câmpul t!nde sa devina materiç,
>iarmateria sa devina camp.' '. .
. .
Acumularea conexiunilor energetice În materie este 0
manifestare a' procesului. trecerii co'mponentei materiale În cea
informationala. Procesul reverspoate avea loc sub forma cre~terii
densitatii materiei, a masei acesteia sau prin aparitia unor
organizari mai complexe. .
. Daca luâm, de pilda, sistemul solar, constatâm ca telul .
existentei acestuia Îl constituie crearea unor demente tot' mai
complexe În Soare, crearea unor conexiuni informative complexe'
pe' seama aparitiei. unor noi phinete, crearea pe' planete a unor
structuri' informative. complexe pe bazaorganicului ca 0 noua'
.treapta a cre~terii densitiipi informative: Scopul exÎStenteioricarui
sistem solar il constituie createa Vietii.În interiorul sau. Ceea ce
noi numim spirit, se afla deasupril camimlui inf6rmativ~ia
materiei. . .
La atingerea unei anumite densitati materia ~e transforma În
"
.,
inforglatie.Unicitatea(starea materiei coocentrata cândva Îiltr-un
punct' unic) este Universul. Nivelurile fine ale câmpului sunt
reprezentate. de absenta materiei, timpului ~i spatiului, adica. de
punct. Punctul tinde sa se transforme În infinit iar infinitul sa
devina punct. În. fiecare punct al câmpului Uni~ersului ekista 0
informatie hitenta În legatura cu Întreg universul. Cu alte cuvinte,
punctul este un infinit latent iar infinitul - unpunct latent. Exista
doua teorii privind originea stelelor. Conform primei, a lui Kant -
.Laplace, acestea au apârut ca urmare a condensarii niateriei
interstelare. Cea de-a doua, a academicianului Ambartrimian,
.
sustine ca ste+ele au apârut din "gaurile negre". Instabilitatea
comportamentulÛj tinerelor stele, putemicile procese eruptive
;1
'.,: 47
care au loc Într-În~ele, din pun.ctul de vedere al-autorului teonei:
ar atesta 'existenta În acestea a protomateriei. ln lumma acestel
conceppi .ce concura cu investigatiile mele, ap~ntla unel. ste~e
poate fi privitâ ca un proces diale:tic" al trecern. mformattel m
materie, ca un' reziIltatal "fecundam matenel. mterstelar~. d~
ditre blocul informational, materializatca substanta a "gaurn.
negre". Aparitia stel~lor este un rezultat al interacpunii a doua
Începuturi: al Universului treaz ~ia celUilatent. Procesele care au
loc' În adancu stelelor ~i În organismul VlusuntldentJce. Sunt
procesele de trecere a energiei Î~ sub~t~nta ~l .umvers.
Dezvoltarea Universului este ruptura umtatll la mvel fiZlC,
material ~ intensificarea unitatii la riivelul informatlv i/I al
câmpurilor, .diferentierea ~i varietatea tot mai. mare_la mvelul fiZI:
~i unitatea tot mai mare la nivelul câmpunlor. Intr-o anumJt~
etapa de dezvoltare, intre componenta fizlca ~Ice,amformatwnala
dispar diterentele ~iÎncepe 0 noua etapa de dezvoltare.
.
Exista 0 contradictie. Universul râmâne punet la nivelul fixaI
câmpalui ~iÎn acel~i' timp seextinde,' cre~d 0 noua substanta:
un nou iimp ~i spatiu. Dezvoltarea urmeaza pnnclpml pendule!.
sensul se schimba dinspre unitatea informativa spre sectorul fiZl~.
Orice obj,ect din Univers poate fi cons!derat proces $1, m
acel~i timp, orice proces este un obiect. ln fiecare prpces. ~l
obiect au loc mi~cari oscilatorii dmspre umtatea mf~rmatlva spr~
diferentietea fizica. Diferenperea fizica trebUie sa corespunda
strict ~nitatii spirituale. Conditia. dezvoltarii acestor doua
fenomene contrarii 0 reprezintâ existenta unUi al trellea element
care asigura existenta latenta- a unui contrariu În c~l1il~t. Acest
.roi Î! Îndepline~te energia care actioneaza ca mtermedlar, care
determina dezvoltareaUniversului. .
Informatia, energia ~i substanta reprezinta un tot umta!..
Aceasta conceptie exista de multa vreme, de exemplu !n
cre~tinism, notiunea de Sf'antâ Treime (Dumnezeu Tatal,
Dumnezeu Fiul, SfântuIDuh).
Orice obiect În dezvoltarea sa repeta ciclul dezvoltarii
Universului.' Râmânând absolut unitar la acest nivel al câmpului,
1
1,1
i:
l'
1
il

25. 48
el se diferentiaia la ,niveI fizic. Pentru diferentierea la nivel fizic
est~ ne:esar un' proces anterior la nivel spiritual care'sa garanteze
0
. mal~ rezJst~nta. În, cazul disocierii fizice. Este evidenta
pnontat.ea SPIn~~UI. ln aeest mod legea unitatii ~j luptei
cQDtrarliJorarata m felul urmator:' mmicul existent emana din
Sine contrariuJ sau pentru ca <lpoisa se transforme ÎDc;evaabsolut
nou. '.' .
. Acum ..sa trecem JaprobJema originii' vietii. Pe miisura
diferent~el11JumiifLzicetrebuiau sa creasca teitdintele de ridicare
> ale uDlt~tnla mvelul câmpurilor, 'de la ceJe m'aifine straturi pana'
I~cele mal, rudlmentare, Gradul de unitate se manifesta 1a acele
mve)e la care acesta nu s-a manifestat anterior.
0. data cu acumularea diversitatii, gradul de unitate Într-un
anUDl1tsector al spatiului, cr~te Într-atât demult ÎDcâtobiectui se
~et~eaza de Univers. ~ducerea lui la nivelul unitatii din jur at
~ns~mna dlstrugerea lUi..Densitatea informatiei cre~te ÎDtr-atât,
mcat apare 0 contradlctte ÎDtre obiect ~i'lumea ÎDconjuratoare.
Vlata este 0 ~mtate strategica a obiectUlui cu 'Universul prin
negarea tactlca a acestula. Putem spune. ca viata a apiirut În
Umvers concomitent. În ÎDtreg
c°lJ>lIlsau ~i ~
reprezinta unorgan~smuDltar care ~i",continua diferenf,ierea.Într-o perrnanenta
conex:JUne ~I mteracttune atuturor componentelor sale.
Dezvoltarea acestul proces, diversitatea fizica, sunt' posibile
num~ pnntr -0 onentare c.atre procesele
inf°"!1ationale primareale mtregulul. Substanta, tJmpul ~I spatiul reprezintafor.ma
extenoara, ~nformatia ~i.spiritul' constituie coritinutul. Continutui
se rea1izeazapnn forma lar forma genereaza conf,inutul.
La baza vietii oricarui obiect al Universului stau m~canle
oscIlatonl, of!,entar~a intermitenta spre procesele informationale
~Icele fizu::e,Intrucat VlataomulUieste 0 reflectare În miniatura a
' Uni~ersului, procesele trecerii informatiei În substanta au loc in
Vlatamult maI rapit! decât ÎDunivers. Un obiect viu se deoseb~te
pnn gradul de unltate ~i prin viteza de trecere a' informatiei În
substanta, Este probabil ca ridicarea gradului de unitate' ~i al
Vltezel de mlgrare reclproca sa constituie ratiunea de a fi a
obiectului viu,..
III
.1 :,
49
j
. .,
Cu cât este mai 'ridicat gradul de unitate interna ~i cel al
..rdensitiitiiinformap.ei, cu.atât mai muit se det~eaza organismul de
1:hunea ÎDconjuratoate. Este ceea ee' noi numim dezvoltarea
con~tiintei ~ia', personalitâf,ii, Procesul de~rii fizice fa!a de
mediul inconjurator este posibil doar În' condif,iile cr~terii
Simbiozeicu Universul. Procesul simbiozei cu Universul este ceea'
ce .ÎDdeob~te se cheaJDa cultlra. Procesul de~i reprezintii
civilizatia. Cultura n~te civiliza!ia. Civilizlltiala Îi1ceputrespinge
cultura' iar apoi, ca sa nu. disp,ara,se ÎDtoarce la ea ca un Jiu
ratii~itor pentru a repeta acest proces la un nivel superior ~icu 0
aJDplittidinemai mare. Daca Întoarcerea la cultura se realizeaza la
Un nivel necorespunzàtor, acest lucru duee la distrugerea
civiliza!iei, Negarea tendin)ei de unitate ~i a sentimentelui care 0
realizeaza in Univers, adragostei adica, duce la, disparitia
j civilizatiei. ,
"
În 'general se considera ca esenta legii unitiitii ~i luptei
contranilor ar constitui-o Împacarea acestora rara 0 'distrugere
reciprocà. Principala conditie a, reconcilierii contrariiJor 0
constituie .viteza trecerii lor dintr-unul Într-altul. Deosebirea
esentiala a materiei vii fata de materia nevie stii În viteza de
trecere a contrariilor unul În celàJalt. Prin urmare scopul viepi
, e~te intensmcarea revelani spiritului În materie pe seaJDa cre~terij
vitezei acestei tranzitii. . '
San'e amintim 4e pendu!. La 0 anumita viteza a oscilatiei
exista doua stan care se exclud reciproc: mi~carea pendulului
dinspre centru spre stânga ~i spre dreapta. Aceste stari contrarji
pot coexista f'<W!sa se anihiIeze una pe cealalta numai pentru ca
i ele sunt decalate În timp. Încercarea de a le suplini, de exemplu În
, decursul unei secunde, la 0 vitezà de oscilatie de 5 secunde,
"
,
Înseamna Încetarea .rni~carii,oprirea dezvoltiirii. Acum sa ne
imaginam cà viteza pendulului s-a marit pâna la câteva oscilatii
pe secunda. Înseamna ca cele doua stiiri contrarii pot fi
interschimbate, fiir~anihilarea lor reciprdca.
Viata pe pamant a aparut ta un mijl()c de pastrare a nivelului.f unitiitii eicu Soarele care a emanat planetele, coborând ÎAacest
fel gradui de unitate fizica ~i urmarind unitatea informativa