3. KONSTRUIM
Percepția
românilor
despre
români
Identificarea
percepției
românilor despre
brandul de
turism al
României
Identificarea
percepției
despre
imaginea
României in UE
Identificarea
brandurilor
românești
reprezentative
pentru români
Evidențierea
percepției
românilor
despre țară
Identificarea
percepției
față de
campaniile
de
promovare a
României
Obiective
Identificarea
nevoii
strategiei de
branding de
țără pentru
România
Stabilirea
simbolurilor
reprezentative
pentru
România
4. KONSTRUIM
;
Marja de
eroare a
studiului:
±4,23%
Eșantionare
randomizată
Promovat în
mediul online-
Blogal Initiative
Metodologie
Perioada de
colectare a
datelor: 17 -
22 iunie 2013
Instrumentul
anchetei
sociologice-
chestionarul
cu 28 de
întrebări
Eșantion:
223
respondenți
Control
studiu:
Mednet
Marketing
Research
Center
28. KONSTRUIM
Cel mult 20 ani
11,7%
Intre 21 - 25
ani
30,5%
Intre 26 - 35
ani
28,7%
Intre 36 - 45
ani
21,5%
Peste
45 ani
7,6%
Vârsta respondentului
Feminin
57,0%
Masculin
43,0%
Genul respondentului
4,0%
22,0%
2,2%
45,3%
26,5%
Gimnaziu Liceu Școală postliceală Facultate Studii
postuniversitare
Nivel de educație
30. KONSTRUIM
Respondenții caracterizează țara, într-o proporție de:
• 66% prin cuvinte pozitive: frumoasă, acasă, minunată, pitorească etc.;
• 33,6% prin cuvinte negative: corupție, sărăcie, haos, paradox etc.
Respondenții se simt mândri că sunt din Romania într-o proporție de 59,6%, iar 78,5% dintre respondenți
nu au asuns că sunt din România când au fost plecați în străinătate.
Trăsătura românilor care ar trebui promovată:
61% ospitalitatea; 52,5% inventivitatea; 48,9% adaptabilitatea; 48% inteligenţa.
În top 10 personalități reprezentative pentru România, pe primul loc este Nadia Comăneci, urmată
de Constantin Brâncusi şi Gheorghe Hagi. În top 10 simboluri culinare reprezentative pentru
România, pe primul loc sunt sarmalele, urmate de mămăligă şi mici.
Imaginea României în Europa este:
• 11,7% foarte rea
• 37,2% rea
• 37,2% satisfăcătoare
• 9% bună
• 0,9% foarte bună.
Astfel, 93,8% nu sunt mulțumiți de felul în care este promovată România.
Concluzii
31. KONSTRUIM
Din campanile de promovare a României, respondenții își mai amintesc:
• 27,8% nu ştiu
• 22% frunza
• 21,1% reclamele tv
• 12,6% scandalurile
• 10,8% costurile ridicate
• 8,1% Elena Udrea
• 7,2% denumirea campaniilor etc.
Aceștia promovează România:
• 27,4% prin recomandarea obiectivelor turistice; 30,9% vorbind frumos despre țară; 18,8% printr-un
comportament civilizat; 17% scriind pe blog etc.
Brandul de țară este definit de către 59,2% dintre respondenți ca fiind „crearea unei identități unice și
competitive”.
Respondenții consideră că beneficiile brandului de ţară sunt:
dezvoltarea turismului » 85,7%, creşterea economică » 67,3%, promovarea culturii » 65,9%, promovarea
propriilor mărci » 64,6%, dezvoltarea societății » 57%, descoperirea propriei identități » 45,3%,
creşterea ratingului de ţară » 44,4%, diferenţierea românilor de rromi » 39,9%, nu ştiu » 3,6%.
România are nevoie de o strategie de brand de țară?
53,8% nu ştiu; 44% au răspuns pozitiv; 2,2% consideră că România nu are nevoie de brand de ţară.
Concluzii
32. KONSTRUIM
Top al brandurilor româneşti pe care respondenţii le-ar recomanda străinilor:
• Borsec: 68,6%
• Napolact: 55,6%
• Gerovital: 55,2%
• La Dorna: 52,5%
• Jolidon: 47,1%
• Farmec: 43,9%
• Plafar: 43,5%
• Fares: 37,2%
• Poiana: 31,4%
• Cris-Tim: 15,7%
• Dacia: 4%.
Concluzii
Din punct de vedere al educaţiei respondenţilor, ultimul nivel de studiu este:
45,3 % facultatea, 26,5% studii post universitare. De asemenea, au acces la
informaţii din mediul online, 47,1% sunt bloggeri.
34. KONSTRUIM
Recomandări
Strategia de branding de ţără este un proiect complex, cu două componente principale:
Acest studiu pilot are un eşantion nereprezentativ pentru realizarea strategiei brandului de țară. Își
recunoaște limitele şi în acest caz nu ne permitem să oferim recomandări.
În același timp, am obținut date care evidențiază raportarea respondenţilor la România, acţiunile de
promovare ale țării, percepţia față de brandul de țară şi cel de turism, simbolurile reprezentative și
necesitatea realizării strategiei brandului de țară. Eforturile de promovare ale României s-au făcut haotic,
necontrolat şi necoordonat, fără o colaborare între instituţii, acţiuni de relaţii publice, diplomaţie publică,
mecanisme şi structuri de coordonare cu putere de decizie, susţinute politic şi cu implicarea unor vaste
categorii de persoane din toate sferele societăţii.
Brandul de ţară depinde de o cercetare a valorilor, aspectelor psiho-sociale ale cetăţenilor, cultura, aşezarea
şi istoria ţării, de o strategie de imagine, de mijloacele tehnice şi de resursele activate.
Acest studiu de cercetare are scopul de a evidenția nevoia brandului de ţară, dar şi capacitatea şi
dorinţa de implicare a mediului online în această strategie de promovare a României.
Componenta
strategică
Componenta
guvernamentală
Analiză Cercetare Planificare Decizie Implementare
Bază
legislativă
Coordonare Susținere Credibilitate
35. KONSTRUIM
Recomandări
Aşadar, recomandarea noastră se referă la realizarea unui studiu de cercetare complex,
pe un eșantion reprezentativ, care să includă cele două componente, dar și indicatori
importanți, precum: turismul, mărcile de export, politicile interne şi externe (sau
diplomaţia publică), investiţiile , imigraţia,cultura, istoria, oamenii.
Acest studiu pilot face parte dintr-o acțiune a bloggerilor români, susținuță de:
36. KONSTRUIM
Project manager Brandstorming
Mihaela Ivan
brandstorming@blogalinitiative.ro
Campaniile de brandstorming sunt studii de
cercetare cantitative care își propun să
surprindă și să măsoare părerea bloggerilor și
a persoanelor care utilizează mediul online
asupra unor produse, mărci sau branduri.
Vă mulțumim!
Trimite-ne un mail pe brandstorming@blogalinitiative.ro ca să afli
mai multe despre cum poţi beneficia de Brandstorming.