Istoria Dobrogei

1. REVISTA SOCIETATII PENTRU CERCETAREA SI STUDIEREA DOBROGEI
PUBLICATÁ SUB AUSPICIILE CASEI SCOALELOR
SUB INGRIJIREA LUI
SECUNDAR
URE*TI
TIPOGRAFIA ION C.
No. 4, STRADA No. 4
191 6
www.dacoromanica.ro

2. REVISTA SOCIETÄTII PENTRU CERCETAREA STUDIEREA DOBROGEI
SUB CASEI SCOALELOR
SUB INGRIJIREA D-LUI
MOISIL
PROFESOR SECUNDAR
VOL. I.
BUCURWI
TIPOGRAFIA JOCKEY-CLUB, ION
No. 4, STRADA UMBREI, No. 4
www.dacoromanica.ro

3. www.dacoromanica.ro

4. Sunt treisprezece ani de am
infiintarea unei societdti care de scop
cereetarea studierea Dobrogei. Eram, director al
liceului din Tulcea fi urma numeroaselor cadlorii ce
mai ani acestei
provincii, fi din ce Intreprindeam, ajunsesem
sd-mi dau seama de ce
are regiune pentru tara neamul nostru
pe cum de ce asupra
ei nu dar cercurile cari
fie mai bine informale.
parte mari ce le aduseserd
de acest fel
ce le-au din publicafiunile nu oamenii de
fliinta, dar chiar
reufisem ideie, pe
mai pe Luca
pe alunci al Tulcea, un
de cele mai bune
care a fi o
judetului.
ce-i prezentasem 1903, ocazia
unui de veac dela reanexarea Dobrogei,
chip necesitalea studierii Dobrogei
unei acest scop :
www.dacoromanica.ro

5. 4
Dobrogea este pe de impor-
pe de grea. In primul sarcina
este, stabilim se poate mai intime intre
diferitele neamuri ale provinciei, pentru a face din ele o
populatiune sentimente aspiratiuni.
parle populajiune unitd prin
cu patria-mamd. Acest fel de nu se
stabili numai prin de interese, ci pentru
ca ele fie durabile, o bazd
Interesul pe vreme legdturile
de tot mai tari, prin
tot mai caracterul, natura oamenilor.
Dar este necesar mai
sufletul popoare, le cunoaftem viaja din trecut
din prezent, obiceiurile, etc. aceasta nu se
poate urma unui
al doilea noi
economicd a acestei aceasta
nu o vom face daca vom cunoafte,
mijloacele de producjie de schimb. Pentru a
agricultura viticultura terenul
condifiunile climaterice. Pentru a da
comerfului sd materiile prime ce
act, mijloacele mai lesnicioase de fabricare de
scivimb. In caz economicd a provinciei nu se
poate pe baze solide, ce se vor
pe baze temeinice condqiile de care depinde ea.
«In noi Dobrogea o misiune
Aceastd ei prim
fauna flora ei, prin rolul ei
prin neamurilor ce au o locuiesc,
cum poate nu nici o din Europa.
este numai o a de ci
www.dacoromanica.ro

6. 5
irebuie fie o o ambitiune ca noi,
strdinii o
de ce studierea Dohrogei, din toate
de vedere, este o chestiune cea mai mare
de ea depinde muncii
noastre a
Dar mele
lui Luca lonescu, anumite locale au
afapluirea aceslei idei. Ea a preocupe
mai departe, stabilirea mea am
activitatea ce am depus limp de zece ani
Dobrogea, dddea dreptul realizarea
ei. Mai ales trecea timpul convingeam tot
mull despre necesitatea de a se astfel de
In popoarele noi ne
mai pe care de
veacvri pe care 1.-am putut de mari
sacrificii. Din de vedere:'
geologic geografic, i din
de vedere al florei, faunei, etc. cele mai multe
regiuni ale românese nu informafiuni
eu insuficiente. de pdgubitoare este
de cunoptinte activitatea se vede
ales ne realizarea
politice ! románepti se impune
mai mai practic mijloc aceasta
este regionale acest Re-
strdlucite ce dat alte
de acest fel, sunt cea mai despre marea
cea mai
1) Luca de pe 1903.
www.dacoromanica.ro

7. 6
Dar de folosul
au un rol social din cele mai salutare.
pe din
din preocupdrilor cele
mai male ori de ordin intelectual moral -se la mai inalle, mai
generoase, regionale sunt o
o inviorare in
din limpezeased greoaie,
ce pe multi ii de
a neamului.
Anul 1913 Dobrogea de o
deoarece ei prin
dela Berlin, a mou provincia ce
se minor,
lui eel vechiul al
Dar in acela limp nedrepte asupra
ale unor vecini, se manifesteze mai
s'a atunci momenta
mai potrivit din unei
studierea Dobrogei, credinla luerdrile ce le vor
ei, de o vor opinia publica
cereurile asupra ce are
regiune, vor barba-
arme sustinerea drep-
avem asupra ei.
De aceasta prezintau i de
mai mari. primul un de
elevi liceul din Tulcea, cari
superioare, sa-
crifice o din limp
probleme dobrogene. De parle omul de bine
care D-1 Popescu,
lelor, care loldeauna mai mare
www.dacoromanica.ro

8. 7
luerdrile menite la propdsirea
a sub ocrotirea D-sale
precum loate similare ce
asigure lipdrirea publicatiunilor
am fericirea dau
primul Dobrogei»,
.publicafiune menita cuprinda lucrdrile membrilor
studierea transdanubiene.
ea va facd mai bine
noscute diferitele probleme dobrogene va putea sera
pentru de publicarea de
similare
va fi deplind deajuns de
CONST. MOISIL
13 Martie 1916.
www.dacoromanica.ro

9. CÂTEVA CONSIDERATIUNI ETNOGRAFICE
ASUPRA DOBROGEI
Culegeri de studii de etnografie
stint rare noasträ. totusi, din acest punct
de vedere, ca din multe altele, Dobrogea e un al
geologie, geografie, arheologie, ea a
plait va din pe harnicul cereetätor, setos
de a tainele acestui trecutul
istoric al fragmente.lor omenire ce locuese. Mäsurätoiile
antropologice ale lui Eugène Pittard asupra mozaicului de
nationalitati acest al ne-au
de are un câmp hogat
perientä, pe un spatiu relativ gäseste
o mare varietate de elemente. Ai uneori impresia
afli muzeu etnografic.
Cu toate acestea, studii etnografie ne lip-
sese. E de
ca disciplina a parte, chiar tärile culturä mai
inaintata, abia ultimul timp o atentie
un de onoare de celelalte discipline vechi.
Este prin urmare neglijarea ei la noi unde,
lipsa catedre inchinate acestor studii, nu format
acum bine cari eu
cultura a poporului dela
descrierea etnografica a românesc patura
sa cea mai interesanta.
Filologia istoria indeplinit .aproape prisos
www.dacoromanica.ro

10. 9
datoria lor, una originea elementelor linguistice
din tezaurul vorbirii noastre fixand proportia de fond latin
sträin din limbä, pe au ajutat-o isvoarele,
lämurind trecutul nostru politic, social, economic, militar etc;
domeniul etnografiei stä ca un aproape
Casa felul ei particular de constructie, partea ori-
de influentä din stilul arhitectonic romanesc,
aderentele locuintei tot ce au ele specific neamului nostru
deosehire alte nearnuri vecine; instrunientele agricole,
nu sunt produse ale fabricilor streine ; instrumentele
muzicale populare; obiectele portul, bogata lui
rietate adesea strälucitoarea sa frumusete; motivele
ränesti de desen picturä; culturä
au oprit pasii unui cercetätor
izolat, inzestrat o fericitä curiozitate. Lucräri de sintezä
Totusi cultura sufleteascä s'a bucurat
o atentie mai statornicä. A.vem pubHcatii
stinate avutului nostru folkloristic: basme, des-
gbicitori, balade, colinde, superstitii etc. S'au
numeroase colectii de asemenea produse, unele chiar
provincii. tipärit oarecare studii, putem
aceastä directie o miscare
Dar filologul poate aduce foarte multe
cazuri partea sa de s'a colectat
registrat asemenea material, nu mai poate aduce
vinuirile etnograful. De pentru s'a fäcut
nu putem fi deck Fiecare generatie
potrivit ce i-a vremea ca fim
chiar apus, o privire mai limpede, mai metodicä,
felului cum trebue tratat material, este rodul
activitätii deceniilor din urmä. Ba chiar, unele privinte,
astäzi unele chestiuni de metodä n'au ajuns la o clari-
ficare deplinä.
cules la noi multe ale spiritului popular.
www.dacoromanica.ro

11. secarea acestui isvor pretios, ar
de etnologie, de etnografie comparata. Cele mai fru-
moase captivante probleme s'ar ridia ne-ar
o de alte probleme filologia
lor.
Filologul, alegând de ne-a dat
dictionare ale tesaurului latin : cunoastem astfel in
ce prin Romani in ce am
fost influentati de Slavi, Francezi, Greci, etc. Antropologia,
o care nu s'a näseut la noi, ne va in ce
noasträ apartinem varietatii
mediteranee, alpine sau atlantice a albe europene. Dar
ne-a dat aceeasi directie etnografia ? In ce proportie
prin cultura suntem
latini, in ce proportie suntem originali suntem
influentati de ? Care e vechimea diferitelor strate de
au venit ele s'au suprapus timp
spatiu unele peste altele? Ce provincii culturale geografiee
avem? articole de sunt ase-
menea rare la noi cele care s'au publicat,
sunt semnate mai ales de streine. Câteva studii de
comparat au stabilit afinitati intro noi
Provincii etnogeografice ; zone de acculturare,
de ; curente de istoriceste
pe cale etnografica, ori despartirea bunurilor
culturale originale cele de multe alte pro-
bleme de acest soi, ramân sarcina prezentului
viitorului.
Nici un popor nu e omogen in sa. Mi-
din trecut invaziile armate i-au alterat,
giuni, fiinta sa izolarea sau circulatia mai
influentele diverse, prebum substratul antropologic
diferit, au dat nastere la dialecte; influente geografice, mai
ales climaterice, de curentele streine, au creat
www.dacoromanica.ro

12. 11
provincii etnografice un habitus deosebit; chiar istoria
a provinciilor nu a fost aceeasi decursul secolilor
se compare d. ex. cu Bucovina, Oltenia
Transilvania Basarabia. Toate aceste au
ca massa unuia popor, luat
intinderea sa, nu gäsim o omogeneitate desävarsitä, ceeace
ar fi o pretentie absurdä, mai de grabä o mare varietate,
care ne conduce la stabilirea de provincii filologice, etnografice,
istorice, studiul ne conduce la stabi-
lirea de provineii geologice geografice.
Grija etnografului va fi limiteze asemenea provincii
va stratele de exact
ca geologul, care intinderea stratificarea ro-
celor de aceeasi Pentru cultura materialä asemenea
studii se pot mai usor. Ele totusi trebuesc organizate,
fiindea aceasta nu poate fi opera unui singur orn.
ani este eel mai
eficace. Ea poate dela Universitate, dela un
zeu etnografic, sau dela o societate culturalä, sä
individul izolat,
bunavointa lui, nu va ne dea informatii din
centre cercetate, dar care niciodata nu vor putea con-
duce la stabilirea de Totusi, pentru cercetarea tipo-
logieä chiar asemenea anchete izolate sunt
suficiente bine venite. Cunosc regatul României
nu se Ce granite de are
coHndului subdiviziuni se pot face acest cuprins ?
Care este centrul de unde a radiat acest obiceiu ce
prejurari istorice sau etnografice i-au dat nastere? Cunosc de
räspandirea aproximativa a unor de sport
popular: este aceastä etnografica, sau
antropogeografica? Este practica unor asemenea
sporturi precum inventia unor asemenea o creatiune
spontanä, independenta de alte centre, sau e un imprumut?
www.dacoromanica.ro

13. 12
La este acest un nou-pentru
a putea cronologia stratificarii, - sau e o mostenire
timpuri istorice, sau chiar cum e d. ex.
patinagiul pe care se numesc
? o probleme adevar captivante, care
cu sintetizate apoi, sunt a a-
o disciplina care ne
structura a roman.
Am intreprins asemenea studii
brogea. Ele vor cere ani ani de adunare de material
cercetari continue : o de sigur, nu poate
oamenilor pripiti. Nu cunose tot
un alt care ne ofere un de mai
bogat din dreapta Dunärii. In urma colonizarii
brogei elemente de pretutindeni, ea este un
zumat, un muzeu etnografiei Dacii. pe
Moldoveanul din Neamt Hotin, de
pe Munteanul din dealurilor de
din pe Oltean de Transilvanean ; pe
dobrogean vechi, alaturi de dobrogean nou. Fiecare
ne-a sosit din provincia lui eu portul obiceiurile sale,
dialectul faptura sa deosebita; o
sufleteascä, spurt un habitus etnografic
diferentiat. din totalizarea contopirea acestor aspecte
se pe acest al experientii o noun cultura po-
pularä, care este mult mai compo-
nentele sale, tocmai pentru le pe toate. Malt
mai apoi, la cultura a Românilor se
cultura celorlalte conlocuitoare, care ele
natia trecutul urmare o expe-
a vietii. Bulgari din Macedoniei
Rumeliei, purtati de spre Basarabia apoi spre
Rusi moscoviti Rusnaci din Turci
neamuri de Armeni, Evrei Greci ; ale unor
www.dacoromanica.ro

14. 13
popoare disphrute, precum sunt ; apoi Albaneji Särbi;
Tigani românesti turcesti ; Nemti Italieni; orientul de
occident; sträini risipiti totii massa precumpänitoare
elementului românesc, care tinde imprime timpul pe-
cetea sa regiuni, alterändu-se
parte, dupä e Dobrogea e un soiu de Ame-
a Romäniei, un de muzeu etnografic un
soiu de focar de care
pretutindeni concentrate
mai inlesnire
In revista de
unor asemenea
materialul pe care 1-am
se razele culese de
mai vie, ce
obiectul sale.
, al nume e
cercetäri, publica cu
cules culege
aceastä provincie, avänd grija intotdeauna sä unele
indicatii necesare pentru viitoarele sinteze etnogeografice.
deosebitä atentie vom avea asupra produselor
vechilor Dobrogeni, pentru ca apoi, adunate la un
volum, sä poatä la reconstituirea vietii
acestei ramuri de care prin trecutul istoric
deferentiat de din fluviului. Regretând
imposibilitatea, de e satisface intotdeauna cerintele filologice
vederea exactä a particularitätior de limbä,
tocmai din imposibilitatea de aduna eu
risipit sate, voiu fi putin multumit
dacä voiu putea terenul pentru o cercetare etnogra-
mai a Dobrogei. Studhil istoric al curentelor
migrare XIX, vechimea diferitelor
dobrogene, cultura sufleteasc5, influentele
reciproce, inregistrarea de material folkloristic din toate satele
etc. un program de activitate etnograficä, pe care
ne propunem realiza.
C.
Profesor la Normala din Constanta.
www.dacoromanica.ro

15. Mustafa
De la Baba
Din
hogea
La Iancu-VodA sosia
din
-Turceste-te,
te
Lege i
de toate
de miere de unt,
De aur de argint,
Care este la Turc
de
-Eu, m'oiu
Daca voi
Cu cinzeci de iepe roaibe,
roaibe,
Pintenoage la picioare,
Cu dung! negre pe spinare,
StrAnutAnd de cate-o
Eu dau sfatul la voi,
dati
La'npAratu de-mi
InpAratu-i
- Turpit-ati pe ?
Ian rAspundea:
- Noi, nu I-am turcit
el, s'o
noi
Cu cinzeci iepe
roaibe,
Pintenoage la
Cu negre pe spinare,
StrAnutand de
InbuestrA'n fuga mare!
InpAratu
1) Babadag, or4e1 dobrogean, aproape de lacul
Chilia
Vidinul.
www.dacoromanica.ro

16. 15
- Bac 1)
Ce i-a poftit sufletu!
mitre, de mi-i dati
De mi-1 turciti,
de nu mi 1-Ati
Noi mai
Ei la se
crt-i
de-i veda,
MustAcioara
Mai rAsucia
delli gra:
-te pe legea
Lege bogatil
de toate :
miere de tint,
De de argint,
Care la Turc este mult
de pe
:
-Eu, mitre, m'oiu
DacA voi
Cu cinzeci de berbeci berci,
De la coade coarne
Tot de dourtsprece palme;
Coarnele bratele,
pe
Eu dau sfatul la
Voi dati
de-mi
Inpgratu-i
4) Ia te
pe ?
- Noi, nu I-am turcit,
el, s'o
noi
Cu cinzeci de berci
Dela coade coarne
Tot de dourisprece palme;
Coarnele bratele,
cule pe
Inprtratul
- Bac sana ghiauru
Cc i-a poftit sufletu!
mi-i dati
siHti
De
de nu mi
Noi mai
Ei la
mi-i
MustAcioara
Mai frumos mi-o
:
-Turceste-te,
te pe legea
Lege
de 'ndestulatA;
de miere de unt
De aur de argint
Care la Turc este
pe
www.dacoromanica.ro

17. 16
Eu, mare, m'oiu
voi därui
Cu cinzeci de catâra$i
Eu dan sfatul la voi
Voi dati la !
räspundeh:
de ghiauru,
Ce i-a poftit sufletu!
mi-i clati
De turciti,
de nu mi
Noi mai
daca
La Iancu-Voda
Galbina$ii
cand mi-i vedeh,
Mustacioara
Mai frumos mi-o
la mi-i
Masa le'ntindea
Cu purcei de-mi ospata,
Alti doi dasagi punea
la 'nparat mi-i porni.
Irnparatu-i :
Turcit-ati pe ?
-Nu noi de 1-am turcit
Ori el ne-a romtinit.
Daca, mare, nu ne crezi
däsagi vezi.
Cand
fripti
din gur'a$a :
domniasca
domniasca
De nimeni nu !
a fost de Constantinescu
Pimen, elev al normale din Constanta, din gura lui
Niculai Dorobantu, de 70 ani, din comuna Tortoman,
plasa Megidia, judetul Constanta. Tortoman este un sat curat
romanesc. statistica din 1914 877 suflete.
razboiul din 1877 picior de el.
Musulmanii, a$ezat locul mai
ales din judetele Ialomita, Pe
ei se mai Ardeleni. In grain]. popular primii
sunt porecHti «Cojani»; din «Mocani». Arde-
lenii sunt rninoritate, vr-o zece dintre cari
s'au mai cumparate foarte
de la Turci. Niculai Dorobantu face parte dintre Cojani.
C. B.
www.dacoromanica.ro

18. DIN ETNOGRAFIA DOBROGEI
ASEZÁRILE BULGARILOR
Rare tinuturi prezintä o varietate mare ceeace
conlocuitoare, Dobrogea, putine
se pot mai de
ce s'au exercitat dela o rmtiune la alta, ca aici.
Dinteo regiune alta fapte caracteristice se
cercetdtorului.
la satele germane, ordonate, aliniate la
formele varietatea e foarte interesantd.
cine nu e deprins a spiritul gru-
etnice felul particular de de organizare,
e de
cercetare mai arat
constitutiv particularitate e rezultatul unor
mente culturale aanci, pe cari oricare din
azi, ce au luat parte la acest proces de influente
proce, le-au adus cu diinsele le
parte, constituind caracteristica individualitdtii sale
proprii. Pe atAtea elemente comune ce apropie de
mult popoarele din acest colt al Europei sud-orientale, se vor
alte multe elemente ce le caracterizeaza pe
parte.
bunäoar5, nu se va felul particular
2
www.dacoromanica.ro

19. al Romanilor Dobrogea, care
el dintr'o regiune alta, multimea de cuvinte ce
se graiul aeestor Romani mai mare
sau dupa cum se asezati nordul,
sau sudul catre sau linie a Du-.
nu se va pute care parte inglobarea
masse de populatiune fost mai mare de cand
dainueste convietuire
Se va astfel mai de ce construese
casele Dobrogei, spre deosebtre
de sud tipul clAdire e altul.
Numai o cercetare asupra
etnografice aparte, o cercetare a veehimei, a organizatiei
a puterei de de conservore, no va
a o de fapte cari altminteri
acest capitol,
brogea, credem aduce lumina asupra
aceste mai ales unii din bulgari,
motive patriotice rAu intelese, le-au atribuit o
secole, la coneluziunea aceasta le dreptul de
pentru timpurile actuale.
De buna dupA disparitiune a
vietei ce se sprijineti pe un de cetati de
apArare, cari aproape de intinzandu-se-
dealungul pe trei din ei, pArtile vechei
minore, Slavii, ca alte ale Peninsulei
asezat mai durabil deck popoarele de
au aceste drumul de
Noviodunum, devenise
www.dacoromanica.ro

20. 19
centru de asezare mai apoi interior,
se jurul
1) pag. 62--63.
Procopii, De Aedifieiis ed. Bonn Liber IV. Cap. VII. p. 292: «Post,
arx dicta ; quoniam Sclavensis barbaris grassatoribus
din sedem praebuerat, vacabat iam nomen servabat«. Dr. I. Weiss,
im Sarajevo 1911, p. ; V.
Academiei Romane, XXXIV, pag. 3.
Cele nume toponimice slave, se datoresc desigur Slavilor nu
Bulgarilor.
Numele satului de astAzi Telita e slav, sau alte
mt ne atestii deck tocmai veacurile XVIII
XIX. Cele ce ne fac vechimea lui. urmátoarele fapte : Satul
azi Telita se afli cam la 25-30 km. la sud Isaccea.
Isaccea, vechiul Noviodunum, locuite de masse
parte din Slavi, ne spune Constantin Porfirogenitul, se
borau din spre noapte, enumärând alte de
cetatea Constantini Porphirogeniti: De administrando imperio Cap. ;
«Lintres ulteriore Russia Cpolim appellentes a Nemograda proficiscuntur, ubi
Sphendosthalbus Russiac habitabat. Sunt etiam a castro
Miliusica, Teliut,ra, Tzernigoga et Rusegrade . Vezi pentru aceasta Joseph
Slavische vol. I p. 514 vol. p. 129. Un sat acest
nume se in Moldova, In veacul al XVIII in el o de potasii.
N. lorga, literaturii veacul al XVIII-lea, vol. p. 7.
mai e faptul se o asemenea in Moldova
pe unde au locuit Slavi, dar Bulgari nu. Aceasta e mai de admis
numirea s'ar trage dela un Telett care erh un conduciitor bulgar. (N.
d'un historien relatifs aux événements des Balkans. Bucarest 1913, pag. 7).
De asemeni numele Taita e probabil tot din acele
insenmeazii ceva care tainic, ascuns. Poate i se fi dat acest
nume din seack timpul verei, timp al
.deabea duce apá. Cuvântul e sigur format din vechiul taiti ocultare.
Fr. Miklosisch : Lexicon paleoslorenico-graeco-latinum, pag. 982. Un mai
de forma ni-1 limba in care forma ca-
cher, céler, vergeben, verstecken, de unde s'ar mai usor forma
Taita + a). (Fr. Miklosisch : de six langues slaves, p. 832).
Poate tot un nume fie numele satului Tristenie de azi
plasa Tulcea, pe care 11 mai mult sine e vechiu
o sigur. Avem cii la 1096, pe coastele numirile
incepuse a fi inlocuite cele slave, cari se acesta.
C. Die Romanen in Dalmatiens Mittelalters I
pag. in Denkschriften der Kaiserlichen Akademie der Wissenschaften in Wien.
Philosophische-Historische Classe. Band XLVIII (1901) : der Umgebung von
(Local) der Tabela Peuti ist die Zahl der vorslavischen Flurnamen
gering ...; in Calamito C. 1096 R. 177 ad slauonica
www.dacoromanica.ro

21. 20
dincoace de s'au
regiunile räsaritene ale ei, pe aproape de Varna,
Preslavului, din care
In secolul al X stepele Dobrogei de
Silistra, erau locuite Pecenegi, cari sub conducerea
Kegen se botezarä de 20.000
aceste 2) Pentru insemnäri sigure asupra
neamurilor ce vor fi locuit Dobrogea nu avem. Mentiunea
privire la populatiunile coprinse tratatul lui cu
Genovezii 1387 care vorbeste de «Graeci, Bulgari vel
nu ne spune precis.
desigur ora-
selor pe litoralul jar Bulgarii vor fi locuit
räsäritene ale de azi, prin regiunea Varnei
vecinätatea ei, unde, mai departe,
vrem ni se vor da
Paul Georgiu. Din cauza mari
sudice, Deliorman, din cauza cari
fi fost foarte numeroase Dobrogei valea Carasu
regiunea marilor -e foarte putin
fi putut o populatiune mai numeroasä.
latino vero Calamet, 1144 Lucius bei Schwandtner 3, 447, k. 2, 37,
jetzt Trstenik, zwischen und am Meere .
Faptul tot timpul satul acest Dobrogea a fost locuit de
Turci, ne-ar face e una dintre putinele nume de locali-
täti, ca cele mai sus, ce-au fost poate de populatiunea
in Dobrogea.
1) I. Schafarik, p. 163. Als die Bulgaren
Mösien bedrohen begannen zog zwar Kaiser Konstantin Pogonat gegen sie
(678) allein ohne etwas auszusichten, zog sie aber hinter die Donau.
Noch im besetzen sie die Gegend von später ganze
von dem slaven bevolkerte Moesien. Notes d'un historien relatifs
aux des Balkans pag.
2) C. Jirecek, Einige Bemerkwigen die Oberreste der
in Sitzungsberichte der böhmischen Gesellschaft der
Wissenschaften (Philosophische-historische-philologische Jahrgang 1888
pag. 4. N. Volkes, I, pag. 79.
www.dacoromanica.ro

22. 21
1400 turceasca care se
aduse coIonisti cari, pentru
prima oari, mai puternic Dobrogea Felul cum
se va fi colonizare e putin
stadiul de al cercetarilor 2) de
Cercetarile lui Drinov Spisanie
- asupra statisticei popu-
latiunei rasaritul Principatului bulgar» prin voia
clarifice de unde s'an
Pentru ce in aceste s'an
in alte locuri ale Bulgariei e foarte neinsemnat,
ce s'a populatiunea bulgard
provincii bulgare, unde acum e mai multä populatiune
au rimas neispravite.
Totusi din ceea ce a publicat el reese, in
saritene ale Bulgariei de azi, de asezarea Turcilor,
populatiunea era mai Faptul
Drinov regelui Vladislav in lupta dela
(1444) n'a nici o rezistenta din partea
ce el, era o crestina, nu
spune mai nimic. Se poate nici nu fi existat o popu-
armata fi urmat drumul a
Martorul ocular al luptei dela Palaggio,
referindu-se Dobrogea spune era un >
din ale Bulgariei de
dincolo dincoace de Balcani, a fi veacul
N. Jorge: Geschichte olkes, II, p. 388.
2) Ne vorn mai de aproape aceastii ehestiune
etnografia Dobrogei sub vorbi despre Tatari
C. pag.
ot in Sbornik V
501-517, publicat Osterr-Ungar. Revue 1890 XI-XII sub titlul Ethno-
graphische Veriinderungon Bulgarien seit der Errichtung des
www.dacoromanica.ro

23. 22
XVI minoritate de elementul turcese 1). In acest veac
Paul Georgiu ca sate locuite curat de Bulgari pe
urmkoarele: Manastir, Krivna,
(Gniauscia), (Guglie),
(Cenga) Divdeadovo
ce toate cad aproape de granita de nord a
Bugariei nord-estice, pe aproape de calea ce
trece Referindu-se la
- Cadrilatetul de la Dobrogea, Georgiu
acestea n'au fost de populate ca GorHovo
ele elementul n'a ocupat orasele Silistra, Cerven
(Cirvenigi) Preslavul, cari orase erau lo-
mai mult deck 2) Dobrogea
numai malul de crestini,
Charar (Caraharman ?) Costanza,
Balcich, Cavarno, Corbir,
el, erau locuite
de crestini de Turci, de Balcic unde erau numai crestini.
Dobrogei, de ea ne vorbeste Paul Georgiu,
locuiau numai Turci tinuturile: Baba (Babadagul)
Carassuui (Carasu), Cassasui, Pastargi (Pazargic Pro-
In (Isaccea Babassi, - poate e vorba
de crestinilor era mai deck al Turcilor
Miletici, Das in Schriften der I3alkancommission
[Linguistische Abtheilung], Wien 1903, 12.
2) Lj. : Staroto
1902, pag. 6.
Monumenta historica Narorum meridionalium II, vol. XV
din Glasnik), pag, 243. Paul Georgiu Dobrogea astfel:
chiamata Dobruccia, la quale piana e aperta senza boschi e fratte di lun-
ghezza per la marina, comminciando suo principio dalla foce Danubio,
.ove sbocca in mare fino a Vaivar, questa provincia per molti anni ho
praticato..
identificare despre care vorbete Paul Giorgiu s'a incercat
s'o M. Drinov, Istoricesho in Periodicesko Spisanie, Sreadetu
(VII 1874) p. 1 urm.
www.dacoromanica.ro

24. 23
Cine care ni-i Paul Georgiu
Jireek a admis ei nu sunt deck Cumani crestinati,
s'au asezat acestea evul mediu cari
crestinati de venirea Turcilor, au putut se mentie,
având osmanlaie ase-
tinuturile - vremurile
formând cele insule de populatiune Acea-
sta cu mai spune Jireek,
pe le Stanislav, se
eu nume, contin, unele din ele,
'). Cu mult mai mi se pare
d-lui Iorga, care sustine acesti crestini nu eran
foarte vechi, cari au fost pentru dar
si-au pästrat religia D-sa zice: Turcii cari
colonizau al XIV-lea drumuri
marii, se tara pe care Dobrotiei o
forme Dobroge, Marii-Negre o popu-
latiune greacit, foarte veche, antice,
care este mentionata actele medievale traetatut
din 1387, Bulgarilor. Ea locui, orase, mai ales.
porturi, nu era dispusa emigreze. Dar ei era
inferior celui al turci. Situatia ei era toate
asemenea celei a Grecii din Caramania,
pentru limba dar greacä,
aveau veacul al marturia lui Gerlach,
la Constantinopol, se slujba 'limba
1) Jirecek. Bemerkungen die Überreste der Petsebenegen
pag. 28. Fiirstentum Bulgarien, pag. Die meisten
Kumanen sassen wohl in dem heutigen Gagauzenlande, wo sich der Zusammen-
hang der Bevölkerung historisch verfolgen lässt.
Die continuität der christlichen Bevölkerung in derselben Kustengegend
zwischen Varna und Kustcndze beweisen die Beschreibung des Ragusaners-
Giorgi, 1595 und des Bischofs Stanislav 1659 sowie die Erhaltung so vieler
alter Ortsnamen.
www.dacoromanica.ro

25. 24
pentru cari a mai o editie a
Bibliei Albert Verfall des
Kleinasien im XIV Iahrhundert, Leipzig 1903).
ei aceiasi Un englez a
crezut descopera dialectul unui «romaic
impur >. Li se dar nu din politice
renasterea - greci» (Romansky,
ethnographique de la nouvelle Dobroudja Roumaine p.
23); se vorbeste de urme de > la
de litoral» ; cei interior, n'au fost la
Bulgari, ci numai au devenit mai ca cei din Basa-
rabia Mai trebue de observat, au
ocupatiuni caracteristice vechei popuhitiuni
vieri, ce Bulgarii
sunt agricultori (Jireilek, Fiirstenthum Bulgarien, p. 143).
«Cat priveste numele de este, se turc
face parte din numelor cu sufixul uz, ca ogursuz,
dela ogur, etc. Radicalul gaga este o poreela,
a o populatiune, carei
pare o trebue apropiat de
al Evreilor.
neaza >. Colonizarea deci - pe care o vom
aparte dat un colorit special Dobrogei.
veacul al XVII-lea, elementul turcesc
majoritatea populatiunei. Aceasta o toate relatiunile
de cari amintesc Dobrogea cari sunt unanime
a regiunei Dunarei undo locuian
a oraselor populatiunea era popu-
musulmana.
Cand cum s'a o populatiune
se fi asezat Dobrogea, aceasta este intrebarea la
care ne propunem räspundem deocamdata.
*
') N. de de l'Europe p. 242.
www.dacoromanica.ro

26. 25
In fata progresului colonizarea turceascl.
Balcanul de regiunile Varnei, Pra-
vadiei, Novi-Pazarului Deliormanului la pu-
sus zisele regiuni
n'au mai putut se au fost sä emigreze-
Muntenia sau se Aceste -Miletici - s'an fäcut neobservat pe de la
al XVII-lea, La jumätatea
veacului al XVII, socotelile episcopului catolic Philipp
Stanislav, 1659, enumhate printre ce
populau Babadag, pe 1700 case turcesti
garorum, Graecorum, Valachorum sunt
300 circiter, animae 2000 circiter» Mai avem despre
bulgari», Patriarchului
din a a secolului al
Chiustenza, o joas
al bulgari, numit
Dunärei. un drum de pe e
mahometan, dar am cruci
acest pe marginile drumurilor pe mormintele
Existä o oras. porci mare numär hrana
pe uliti. Din loe am ajuns ora numit
malurile Dunärii continand 420 case de crestini
bulgari. E din de sub mahometan e
pasaMcul Are administratori un
Localitätile i astäzi, Mäcin.
') Lj. Staroto bulyarsko p.
2) spectantia historiam Slavorum meridionatium vol. XVIII
coprinzand Acta ecclesiastica ab. a. usque ad. a. 1799 , p.
The navels of Patriarch of Antioch written his
archdeacon, Paul of Aleppo in Arabic, translated by F. A. M. Oxon
London MDCCCXXIX. vol. I, p. 42. vor fugit din tinuturile
propria vorbind de Ismailului, Paul de
ora.5 (Ismail) sunt mai 12.000 familii de
Bulgari cari au tirania Turcilor vcnit aci viata e
www.dacoromanica.ro

27. 26
acesti Bulgari vor fi refugiati mai dinainte de
prin tinuturile Bulgariei cotropite de
populatiuni cari au
.conlocuitoare eu au avut de suferit
foarte multe din
Cand rkboaele au transformat aceste
vesnic teatru de ritzboi, o parte din populatiunea
crestinA din nordul sudul Balcanului a
in mai Muntenia Rusia.
cUre al XVII celui
al XVIII-lea din cauza austro-turce,
roase familii bulgari catolici din Ciporovci
Oltenia, dup't ce aceastil. provincie sub
.dominatiunea - la 1718 - transportati cam
4600 suflete Banatul Temisoarei, Vinga Besenov 1)
Asemenea s'au pe tot
din dincolo din
arilor astfel un aspect românese
lului vecin Pe regiunile muntoase ale
ca cele ale Balcanilor ale revarsat
prisosul populatiune in spre DunArei ale
miscare de emigrare mai se produse
massa populatiunei bulgare spre regiuuile mai
se poate cineva dreptate unde
tele, de haraciu (ed. Cioran, p. 262).
1) L. Miletici : Na y Sofia extras aparte
Brdgarski Prégled III, pug. 40-57. Februarie 63-88. Vezi
Archiv slavische Philologie XIX (1896) p. ; Das
Bulgarien, p. 50.
2) N. Gh. la rile de populatie, Anuar
geografie antropogeografie 1914, Bucuresti 19] 5. Gh. din
Serbia. pag. 15, In popoarele baleanice, (conferinte ale Ligei
Culturale). N. des Volkes, vol. II, p. 88. N.
eu priviro la viata a pag. 40, 77.
der Serben, p. 10.
www.dacoromanica.ro

28. cu Rusia, la finele veacului al
inceputul celui
Prima emigrare veacul al ar fi fost
1752-1754 spre guvernamântul Hersonului numgr de
620 de familii. Chiar cursul acestei emigrgri se vor fi
asezat unii din ei Dobrogea de oarece Boscovich
pe care o face spre Constantinopol prin anii
1761-1762, prin Dobrogea, ne informa-
tiuni incidentale din cari vedem locuiau prin uncle
ale ei prin oraselul Karassu satul
Lefzé, Boscovich ajunge Ballazikioi care era format
mahalale: una de alta de Bulgari
tini Un alt sat locuit de Turci Bul
gari e Taseltburun, format 'din 50 de case Astgzi un sat
acest nu mai Totusi el fi fost
dealul acest ce lacul Raze
un punct de ca trecut
Pe o de 1780 von der
Bessarabien ... von General Bauer K
se gäseste o care
fi pusg acest de
Asupra acestor 13oscovich nu spune-
Necontenite de Balca-
nului au fost determinate jafurile
turceste hot pustiu ; scrieri
contemporane se mai numese locuitori de
sau simplu haiduci).
') Lj. Miletici: pag. 14; acela,
13 A. Skalukovskiy: Bolgarskija Kolonii Bessarabii i Novorossijskom
Odessa 1848.
Boscovich I. Voyage de 153. Editia.
germanil: Des Abt Joseph Boscovich Reise von Konstantinopol durch Romanien,
Bulgarien und die Moldau nach Lemberg in Polen. Leipzig 1779.
Boseovich ed. I. francezil pag. 167.
4) Asupra importantelor ce se aici vezi: Th. Volkov :
ukrainienne Dobroudja. (Ukrainscke ribalustvo y Dobrydii), peg. 37.
www.dacoromanica.ro

29. 28
Acestia au fost cea mai mare nenoroeire pentru
mai ales in zilele lui Selim al
cauza lipsei de ordine a relei administratiuni a
riului, au jefuit timp de 12 ani mod
neomenos, regiuni se
.cântecele amintirile mostenite din despre
tecia groaza acelor vremi Astfel sileau
ia drumul pribegiei. Nu rare ori au trecut Mun-
tenia, mare, Dobrogea, se
ducea Rusia.
Cei cari treceau Muntenia se asezau pe unele
de deeurgeau o multime de plângeri impotriva
o la Divan bejenari veniti
tinutul Silistrei, s'au asezat mosia
Aici arendasului,
de lui, li se da voe. Plângerea
treaz Românii se de peste Dundre, probabil tot
cauze ca
din veacul al XVIII, cand regiunile din
jurul Adrianopolului erau vreme ce tinutu-
rile se despopulau din cauza deselor ale
impotriva Transilvaniei austriace, a Poloniei a
Rusiei, nenumdrate fainilii din aceste regiuni au luat drumul
pribegiei 3).
Drumul acelora cari se Rusia trecea prin Dobrogea.
atunci a ca Dobrogei fie cutreerat
de aceste cete pribege, toate aproape un veac. Insä
C. Jirecek, der Prag, 1876, pag. 482.
2) V. A. Urechig, vol. IX, pag. 547. vol. XI pag. 570.
Pentru Bulgarilor Muntenia vezi G. Weigand In
des Instituts für Sprache pag. ; Dionisiu Fotino
a Daciei sau a Transilvaniei, a .Mol-
dovei (traducere de G. Sion) Bucuresti 1859. 1V pag. 163.
numárul erá jud. de 899.
3) C. Jirecek : Das Fürstenthum Bulgarien, pag. 50.
www.dacoromanica.ro

30. .29
dupá pacea dela Iasi (1792), ele a fi din ce
ce mai numeroase sporirá, cand cruzimele nelegiuirile
CârjaHilor ajunserä de nesuferit.
Tot puhoiul acesta de populatie se spre Rusia,
trecând de sigur cea mai mare parte prin tinuturile dobro-
gene 1). In sudul Rusiei s'au asezat prin satele
de prin orasele Ismail,
Reni, Akerman chiar Chisingu
Râzboaele dela ineeputul al XIX Rusi
au despopulat mai mult anumite din
Bulgari a.
Intre s'a, una cele mai mari
ernigratiuni.
Ar fi emigrat atunci 4000 farnilii. Peste vre-o
20 de ani, numai, se Basarabia Bulgarii cam
70.000 de suflete De parte se pare Rusii s'au
servit de aceste räzboaie pentru a transportâ neineetat popu-
latiunea din Balcani spre a Basarabia
4). Martin, consul Principate,
raport al din 17 1810 Champigny
Jirecek: der Bulgaren, pag. 526; Z. Arbure: Basarabia
al XIX p. 104; N. pag. 265-266; N.
Geschichte des Volkes, vol. p. 203; Petrescu D. A.
Sturdza: Acte documente relative la III, p. 1083, No. 802.
2) Asupra de care e vorba mai sus vezi : G.
Zanetov; Bulgarskite Xolonii vu (Periodicesko Spisanie (1895, pag.
249-298); Über die Uebersiedlung der Bulgaren Bessai abien
1853-1856 in Vbornik Razv'ädcika 1896-1897 Heft G. Lejan Ethno-
der Turkei pag. 29. (Ergänzungsheft zu Petermann's geo-
graphischen Mittheilungen), Gotha, 1861.
3) Dr. Wilhelm Ruland ; Geschichte der Bulgaren, Berlin, 1911, p. 61.
4) N. : Chilia p. 265: grije a
in «Basarabia» autentic propriu fusese pe Tritarii
ruti printr'o poporatiune cre§ting, care nu fie Neamurile cele
mai deosebite vecine pe acest vechiu moldovenesc. Contra
biroul de colonizare, aduse Nemti chiar Italieni - Germanii
formau pe timpul Demidov cinci agricole- apoi Armeni, Cazaci,
Lipoveni, Bulgari».
www.dacoromanica.ro

31. 30
prin treceau coloane de prizonieri compuse mai ales din
copii femei. informatiimele pe cari le cäpätase
deasemenea prin trecuse, dela inceputul
mai mult de 16.000 de indivizi, Turci, Bulgari
lucru aratit
Inteun raport acesta spune un general rus ar fi
clarat alte 12.000 familii au Dunärea
sunt multi cari se pe partea Moklovei. Gene-
ralul cam vre-o 50.000
de suflete astfel de popukiuni migratiuni
raport din 27 Septembrie 1810 se
precis «l'avantage phis réel que la Russie retiré
présent de la guerre actuelle c'est d'avoir envoyé les
habitants Dobroudje et de la Bulgarie, peuplé Bessarabie,
et meme le gouvernement d'Odessa» 3). Bulgarii,
cari avem erau luati din Dobrogea Rusia,
proveneau din Bulgaria propriu ne-o aratit pe deoparte
traditia care se mai pästreazA sate din
gea de azi Bulgaria care povesteste despre
populatiunei prin pustiurile Dobrogei, apoi
au trecut Basarabia; pe de parte faptul
1) XVI No. MDCCLXV, p.
2) XVI, peg. 871 : Kutusof
in 1811 peste Prut, Bulgarii din Rusciuk. (C. Les Slaves de la
2 vol. Paris 1844, vol. II. pag. 326.
In 1810 locuitorii din istov trebuiau fie transportati in Rusia. Se
mai spuneh 8.000 de familii bulgare au aceeasi des-
ca cei luati din Razgrad, Silistra din alte piírti. XVI,
No. MDCCLXXX, pag. 383.
3) XVI, pag. 876. La 10 Oct. 1810 locuitorii «des pays
situés entre et le sunt in Basarabia dar mai
in Oceacovului. XVI, p. 878. proecte de
ordin militar ne intentinea care o aveau Rusii de a aduce
de populatiuni dela sud la nord.
Hurmuzachi III. Supl. I. No. LI, p. 371. «Les seuls avantages apparents
que nous puissions par conséquent tirer expédition pareille - en
réussisse - de détruire tout ce qu'il y a de villages entre les
et le Danube et emmener les habitants en Moldavie».
www.dacoromanica.ro

32. 31
nici un izvor nu de o
Scurgerea convoinrilor de Bulgari spre Rusia
faptul o care opera
brogea 1809 surprinde situé 5 ou 6
verstes d'Isatchy» 1200 de bulgari ce se preggteau
cari au fost condu$i Basarabia. La 2, 14
August ocuparea generalul Boulatow face ca
de aici, care Bulgari, ce
din ale Bulgariei, spre
dag. Sunt prin$i, 1500 de locuitori sunt trecuti Basa-
rabia cu toate cgrutele, bagajele animalele 2).
din 1828 pustie$te Dobrogea, iar acest an
o de din Bulgaria
Cauza acestei emigmtiuni fost rolul activ pe care popu-
din Bulgaria propriu 1-a avut
de partea Rusilor. Generalul Johmuse care a
prin Balcani, multe asupra rAzboiului
din 1828-29 asupra provocate aeest
boi. Bulgarii avut un rol foarte mare atunci. Ei chiceau
un de serviau Ru$ilor clrept
spioni. Turcii i s'au au avut mai de
suferit Bulgarilor decat a Ru$ilor 3). De aceea
prin tratatul Adrianopole se chiar aceia
') Asupra traditiei vezi Lj. Miletici, naselenie... pag. 9.
2) Journal de eampaynes faztes au service de la Rassie (1809) par le comte
de Langeron, in Hurmuzachi-Odobeseu, vol. III, p. 176.
Aici observat Cocos, de care sigur e vorba in raportul
citat, e mai deck 1830-1840, dupa se in lucrarea
dobrogene. Arhim. Roman Sorescu, Bucuresti 1914, p. 16-17, la
1809 raportul precis de o asemenea n'ar fi biserica
veche din se vede din faptul nu se nimic despre sat, care e
mai vechiu acest an, ci numai occupa sur le champ le monastöre
situé 5 ou 6 verstes Vezi recenzia din «Bulletin de l'institut
pour l'étude de l'Europe sud-Orientale» I-er Année No. 4 Avril 1914, pag. 88.
8) Cartea lui Johmuse se «Notes of a journej into the Balkan
or mont Haemus» London 1853 traducerea de N. Masolov 1868. Vezi
A. Isirkov, Romunska Dobroxa in Bulgarski PrUgled An. V vol. IV, pag. 79.
www.dacoromanica.ro

33. 32
dintre dânsii cari Bulgaria pentru a
duce Rusia, au permisiune chiar din partea
turcesti Din unii se vor fi simtit mai siguri
de emigrare, coltul retras al Do-
brogei, unde administratiunea era mai
tirnp räzboaele ruso-turce au au fost trecuti
in Rusia
de Dibici pare a fi
provocat mai mare care se socoteste fi fost
mai mare de Dobrogea
sud la Insusi Dibici, se nu era de acord
pentru o astfel de emigrare care mari
greutäti mai ales in vremuri räzboiu. Sub conducerea
generalului spre Basarabia,
bucurAndu-se de o multime de privilegii pe
cari le guvernul 1828, dupä
cum e cunoscut. o mare Bul-
garia. emigranti mai multi din nu toti s'au
la locurile ci mai multi din ei asezat
in Bulgaria Tot o parte mare din
n'au putut Rusia au
') Sturza dorumente relative la vol. III,
No. 802, pag. 1083-84. le traité d'Adrianople, signé de 14 Septembre
1829, dans le but de mettre fin la guerre entre la Russie et l'Empire Ottoman,
il a été decidé que ceux des habitants de la Roumelie et de la qui
voudrait se retirer sur le territoire russe, pourraient le faire librement et sans
étre inquietés. certain nombre des paysans bulgares, entrainés par des motifs
religieux, s'étaient compromis pour les pendant le des hostilités.
Ils profitZirent de la stipulation du traité de paix, et se retirèrent.
leurs families, dans Bessarabie, ou des terres leur furent coneedées..
partout les s'enfuyaient qu'ils apercevaient un des nos
cavaliers et l'on rassemblaient et expediait en Bessarabie les habitants
vol. III, I, p. 177.
Franz Bradaska Die in der Turkei in Petermann's Mitteilungen
peg. 448.
C. Jirecek, Bulgaren, p. 526 530; Jirecek, Das Furs-
Bulgarien p. ; Cyprien Robert, Les Slaves volumul
peg. 232.
www.dacoromanica.ro

34. 33
Dobrogea». din s'au asezat tinuturile
brogene ce au colindat Dobrogea, ani dearândul
pacea dela Adrianopol, drumul mai bun spre
Rusia, unde se puhoiul principal, trecea prin
brogea» '). Astfel o parte din populatiunea din Do-
brogea s'a asezat ea a se mai duce Rusia, oprin-
du-se acest mod unii emigranti ai tinuturilor Bulgariei,
cari cäutau refugiu cätre fratilor de nord.
Cea mai mare parte a ce formeazä astäzi satele
ale Dobrogei s'a din Basarabia.
putttndu-se adusi de Rusi pentru a
aceleasi tinuturi cari erau Bulgarii 2),
noua situatie locurile ce trebuiau
sä le locuiascä, din cauza de vegetatie. a
abundentä erau obicinuiti päduroase ale Balca-
nilor, au sä treacä din nou dreapta S'a
ca timpul aceleasi sä se fi
trecut ernigrarea reintoarcerea Dece se
opreau Dobrogea acesti ?
') Lj. Miletici bulgarsko, pag. 14 capitolul Romanska Dobrydja
p. 167, 199. citat a fost tradus de Ap. Culea ziarul
Dobrogea din Constanta. Asupra crtrtei s'a filcut o dare de seamil in
Buletinul geografice anul 1912 No. 2, p. 360 de L.
T. B. «Revista de An. I. No. 6 a ziarul «Dobrogea
IV No. 14 din 10 Julie 1908, o dare de searnZi].
2) C. Robert : II, p. 327, «ceux qui suivirent en 1829 l'armée de Die-
bitch Bessarabie, n'y purent cohabiter avec les colons russes y avait entre
ces colons et les Bulgares toute la distance qui sépare un citoyen d'un
«ils n'ont pu continuer vivre en Russie, et sont revenus la plupart aux huttes
de leurs ancétres», pag. 328.
2) un bulgar din satul povesta acest sat
de de acolo, din 1828, 700 case. spre
Rusia au trecut prin Varna au ajuns in Ieni-Kubei, au stat
trei i de unde se obicinuia.scil noua situatie s'au reintors
Nu e nu sunt arbori, din e, spune4 ; am
am semiinat, a venit o a supt mezul i multi am zis mer-
fi . Din acei s'au intors mai multi treand
Dobrogea au acolo, ceilalti au venit Smeadovo. L. Miletici.
bulgarsho . p. 42-43.
3
www.dacoromanica.ro

35. 34
räzboaele inceputul XIX
mai ales acela din 1828-29 ajunsese un pustiu.
informatiunile pe care le avem, s'a petrecut
timpul Dobrogea. Rusii au devastat tot ce au
Mama hartä a statului major ne pentru
treaga Dobroge vre-o 40.000 Cele mai multe
sate pe care le devastate, din cele exis-
tente ici-colea, uncle ele au 40-50 case.
Cele mai mari orase erau Baba dagul 500 Isaccea.
eu 150 case Constanta eu 68 1) Informatiuni mai auten-
tice sigure, din 1828, 1829 mai
ne-o aratä ca o pustie nu se sate
la foarte mari distante, din care este
extrem de Totusi pe hartä o loca-
Mate Bulgarskiei Amsaloi, mai putin de 5 curti, care va
fi fost colonizatä dela tot de asemenea cete
dar din lipsei de a abundentei de
locuinte satele
pe cari le Turcii populatiunea ce
din Bulgaria spre Rusia, ca aceea care se
Rusia spre tinuturile originä, a se
masse compacte Dobrogea 3) Ceiace mai mult
Petrescu Sturza: vol. III, p. 1084. No. 802. un assez grand
nombre de famille, ne pouvant supporter l'existence nouvelle qui leur était faite,
au bout de quelques années leur pays natal .
1) G. : 0 romdnesti prilejul
statistice vechi descoperite ultimul timp) in Buletinul geo-
grafice 1912, pag. 225.
2) Moltke, Campagnes des dans la Tarquie d'Europe en 1828 et
1829, Paris. (trad. de A. pag. 36. Ami Boué: Recueil
dans la d'Europe, Vienne 1854, vol. I, pag. 136. y
manque en été dans beaucoup de localitès et la population y est fort clair-
semé, surtout depuis que les ont une partie des habitants dans
les du Delta du Danube que les Turcs ont la'bévue de leur céder».
3) E. Briefe und in der aus
den lahren 1835 bis 1839, Berlin 1841, pag. 159. «Das Land hat fürchterlich
gelitten; gewiss ein Dritel der Hauser stand leer».
www.dacoromanica.ro

36. 35
aceastä afirmatie este faptul satele
Karamkeui Beidaucl, Casemdja.
Novaia Karanasub, cari astäzi aproape toate sunt
locuite mimai de o erau pustii
1828, cum se observä pe harta despre care
fu vorba mai sus. numai dupa
s'a asezat ele, inlocuind
astfel pe cea osmankle, care le
periul otoman. In mod foarte sigur putem spune cä s'a
toate celelalte sate celor de
mai sus.
Timpul 1828 1856 a favorizat
chiar oarecare aceste Se pare au
avut o deosebitä pentru regiunile din apropierea
apelor, de oarece majoritatea s'au asezat regiunea
cea mai mare parte din populatiunea care
asezase Basarabia celelalte ale
de provenia regiunile Sliven Provadi
cari pierduse din locuitorii 1), de aceea cea
') Jirecek. der pag. ; Fr. Bradaska : Die Sloven
in der Turkei. (Petermann's Mitteilungen) 1869, p. Lj. Miletici : Das Ost-
bulgarisehe, col. 23 : Mon findet den o Dialekt, wie unten ausführlicher
gezeicht wird, in neuen Ansiedlungen in der und im Bezirke
von Silistra ; diese wurden meistens von Emigraten aus der Umgebung von
Sumen, Provadija und Razgrad zu Anfang des XIX Iahrhunderts und noch
mehr, nach dem russisch-turkischen Kriege im Jahre 1828 angelegt. Aus derselben
Zeit datieren meistens auch die Colonisten, die den o Dialekt sprechen in
Bessarabien und Sudrussland. Der o Dialekt hat sich am reinsten und
alterthilmlichsten in der Umgebund vom Sumen, d. h. im Bezirke von
Preslav, Novipazar und Pravadija col. 30. Deswegen finden wir auch
hier (Dobrudza) Vertreter unseres o Dialekt, namentlich Ansiedlungen aus
Umgebung von Sumen, Provadija, und Razgrad..
Li. Miletici Bolgarsko zis mai sus Dobrogea
populatia se compune din colonisti recenti, secolului pre-
cedent (XVIII) chiar la romtino-ruso-ture. Ca
sunt din din cari provin coloniile bulgare dela Silistra
de oarece mai multi din ei fixat aici, ce au colindat Do-
www.dacoromanica.ro

37. 36
mai mare parte din populatiunea care s'a asezat
Dobrogea - fie ducându-se Rusia, fie
din Rusia provine tot din aceleasi regiuni. Nu
un singur sat in Dobrogea in care se
neasc veche aceasta
rile celor mai frunte bulgari sträini, cari
ocupat aceasta chestiune.
Faptul bulgari din Dobrogea provin exact
tinuturi ca cei din Basarabia la
evidentä origina provenienta din tinuturile Bal-
de räsärit.
acest de - provocate de
timpul din cauza opresiunei
turcesti - Bulgarii din Dobrogea mai provin pe cale.
Dobrogea a fost vreme foarte de pästori
turmele oi. Majoritatea Mocanilor din judetele
Constanta Tulcea provin de urma
ce s'a odinioarä pe in ei iernau
din Ardeal, mai Tara Pentru
aceasta chiar ajunsese renumita de Dobrogea
Chiar timpul räzboiului fizionomia
a Dobrogei semänâ o stepa care cutreerau turme de
oi dela un pierzându-se printre iarba ce cresteâ
o din mers2). Pentru aceste
motive o cercetau ciobani4 din Cotel, toemai
prin desvoltarea mare a pastoritului. Ca regiune de
brogea ani pacea Adrianopol. mai
spre Rusia, unde se indreptase al
Dobrogea. massa e bulgaril din prejurul
ca din Dobrogea.
aici emigrarei din Provadia din Balcanii
Cotel Gulita) din Tracia, din Iniprejurimile Slivnei,
Kavaclii Adrianopole».
') N. Brafovul vol. X din Studii Docu-
mente), pag. 49.
2) Dr. G. Allard : Paris 1864, pag. 28, 29, 30
www.dacoromanica.ro

38. 37
ierburi mari bogate timpul primäverii o dulce
mai eu spre Dobrogea
pästorii din de ale Balcanilor.
veniau din Transilvania aici,
mult mai usor le era celor din Cotel o cutreere ei.
Fäcea din Dobrogea ca inutu-
rile din jurul Cotelului, iar prin aceasta le era mai
päsuneze deck cari veniau tocmai
Ardeal cari o de 'dificultäti pentru
a trece dintr'o alta. la viata
a Romanilor din Balcani, mai ales decursul mediu
cutreerau muntii din Tesalia pentru a trece
Albania Serbia a ajunge in Bosnia 1), pare
foarte ca ajungâ din
la gurile
din Cotel locuiau de a se aseza
brogea, Tracia, se numiau locuinte
statornice, iarna in vara Balcani
Marea-Neagrä. Numeroase de ale lor,
prejur, erau tinuturile Babadag, au
nuit aproape un Dobrogea: din 1812,
la aceastä provincie
un imens
La Bulgari se poate Robert ni-i
nevetuind «dans les
St. Novakovici, dela i u staroj srpskoj drzavi ,
43 departe, Glasnicul Aeademiei XXIV 1891; C. Jirecek,
der vol ; C. lirecek, din und
in den von pag. 112-113, in Sitzungsbenchte der
bohm. Gesellschaft der Wissenschaften 1879. Fr. Miklosich. die Wanderungen
der 4.
2) Ev. Kotlensko i (Pe-
Tiodicesko Spisanie XXXII-XXXIII (1890) (310-326) 311-312; St.
vakovici 21 nota 1.
3) E. Ritter, Briefe und Begebenheiten in der Turkei aus
den 1835 bis 1839 pag. 162.
www.dacoromanica.ro

39. 38
de 90 de ani spuneau
rugati de diferiti functionari turci se aseze satele
pustiite-si dintre cari unei treimi nu-i mai rämäsese
urmele2) pentru a le popula, inlesninduli-se
Astfel de timpul räzboiului
meii aveau dela 3000-6000 chiar 10.000 de
Aceastä viatä decade venirea Dobrogea
cea mai nu avea mai mult de 3000 de oi.
astfel de stare a räzboiul
Dobrogea a fost din ei s'au asezat
ca statornici Dobrogea ca
ardeleni, desi numär mult
ca cestialalti
In tinuturile Dobriciului Balcicului se
proportie mult mai mare ca Dobrogea veche
In judete numai din satele n'an
Cotlenesti4). Asadar Bulgarii de azi din Dobrogea provin
In prima a al XIX
bulgare se debt la
cari apoi au rämas locuitori stabili satele pe cari
le-au
1) C. Robert, le Slaves la Vol II, pag. 226.
2) E. Ritter 1. pag. 163.
3) Lj. naselenie. pag. 168. E cunoscut din
Cotel In timpul dominatiunei se multi Dobrogea, ca ciobani.
s,ar fi colonisti, din Cotel. ar forma partea
Insä nu trebuie ciobanilor Cotleni. de oarece
foarte multi din ei aici in urmil Cotel,
pag. 45 «Multi Cotleni au lasat locul natal . sunt
Cotleni Gerlovo, dar mai in Dobrici Dobrogea
4) L Ev. 311.
6) C. aus Das
gebiet und der Haemus, 131 in Archäologisch-epigraphische Mit-
teilungcn ans herausgegeben von O. Benndort und E. Bor-
An. L ; Bulgarien pag. 50. «In der
Friedenzeit 1829 wurde das Donaugelände durch Bulgaren des dicht.
bevölkerten Nordanhanges der Balkankette besiedelt. aus
www.dacoromanica.ro

40. 39
Pe aceste putut stabili locuitorii bulgari
azi
cum se asezati Bulgarii Dobrogea roma-
cea limpede drumul pe care
1-au acesti pribegi. Populatiunea de tara, ex-
ceptie e noun din mijlocie, pe
gustorimea din Babadag, Constanta,
etc., e parte venita din Romania din ora-
bulgare Sumen La aceleasi rezultate a ajuns
profesorul de Universitate A. care a fäcut studii
speciale Dobrogea asupra Bulgarilor 1895,
18971).
* *
IncercAnd a stabili cari au fost ocupate de
la de Bulgari, chipul s'au mentinut
sau au fost de celelalte natiuni conlocuitoare, ar
bui ne statisticilor sau diferitor relatiuni de
cari din nefericire lipsese aproape eu
von Trnovo sich Rusciuknieder, der Gegend von
in der Dobrudxa, wo sich zuerst nur auf die Winterweide kamen,
aber Grundstücke kauften und blieben», pag. 52 die
von Kotel wie in die Dobrudza».
Un anonim in articolul Tulcianski
(publicat in ziarul din Constantillopole 1875 No. 9)
cii o parte din loeuitorii orasului Tulcea se din regiunea
acestiq numiau pe Bulgarii care-i acolo in alte din Dobrogea
Cerni (e vorba
Emmanuel de Martonne La vie pastorale la transhumance dans les
méridionales, Zu Friedrich Leipzig 1904 pag.
240 La transhumance est pratiqué aussi par les Bulgares Balkan éleveurs
de boeufs, qui hivernent dans la basse Maritza ou vers Burgas, et par ceux du
Kotel qui gagnent en hiver la .
F. Kanitz, La Bulgarie danubienne pag. 485 «En général on dire
que le habitant de la Dobroudja doit son existence aux moutons, dont trou-
peaux sont gardés presque exclusivement par des montagnards bulgares, pour
la plupart originaires des environs de Kazan».
') A. Romonska Dobrosa Bolgarski" Pregled An. Vol. 4
pag. 80.
www.dacoromanica.ro

41. 40
Harta cea mare nu ne poate cari
satele unde se asezase atunci Bulgarii. Ea numai
satele de de mahomedani, preciza mai de
aproape anume ce natiuni Ne poate servi ne
arate satele locuite de Turci sau precum cele cari
fusese devastate urma trecute. Ca avem
mai detaliate asupra localitiltHor cari se
noii locuitori bulgari trebuie ne referim la harta
a lui I. la lucrarea lui asupra Dobrogei
sud nord Bulgarii locuiau
amestecati cu alte populatiuni satele: Palaz,
Kasap (Kasapchioi), Sariguouli, (Sarighiolul
gäresc de azi), (Sariurt),
Ioutehououittzi, Tatarchamilla, - La
cu alte neamuri se aflau satele
Turci, Bulgari ; Kiosseler Bulgari una
Turci; Taschaoul trei Tuci una Bulgari ;
(Caranasuf) douit pärti Bulgari una Turci; Tariverdi,
tate Bulgari ;
gari, jumätate Karamak (Karamanchioi) pärti
Bulgari una ; Baba (Babadag) o parte Bulgari, una
Turci; Kamber Tätari una Bulgari;
Kamena doua pärti Bulgari una Turci; (Cerna),
una Turc:i ; Tulcea, douit pärti Bulgari,
una una Turci ; (Isaccea) o treime de
bulgari, una una Turci Zatoka, Bulgari
jumätate mai aflau districtul Mangaliei
locuind la un en 393 Turci 5 familii
Intre cele 89 sate din districtul Pazargicului de azi se
1) I. Excursion agricole dans la plaine de la Dobrodja unc
Constantinople (Imprimerie
Constantinople) 1850.
1. pag. 32-33.
www.dacoromanica.ro

42. 120 case t) In acest district se
locuind satele 27 Karadournouz
cu 4
Era amintirea I3ulgarilor Dobrogea,
povesteau nu trecuse nici douitzeci de ani
când se asezarea acestor de
«Les Bulgares sont venus dans la Dobrodja
depuis une vingtaine d'années abandonnant des ingrats
pour celles bien plus fertilles qu'ils ont trouvés dans ce
pays. Le nombre des familles bulgares est presque égal
des In statistica pe care autor ne-o
populatiunea e reprezentatA pentru vremea din
junil anului 1850, astfel: Cazaua Tulcei sate avea 200
familii; cazaua Isaccea 11 sate n'avea nici o familie de
Bulgari; cazaua Macin 18 sate cuprindea 92 familii
bulgare; cazana HArova eu 33 sate Babadag
71 sate avea 871 cazaua Kustendjé cu 37 sate
avea 26 a .Mangaliei 36 sate 5 Balcicul
84 sate 482 familii Pazargicul 89 sate 538
famiHi.
Pentru Dobroge erau atunci 2.214 de
Bulgari, aproape familiilor tatare cari se
la 22254).
C. Allard care a cercetat cunoscut de aproape
Dobrogea, ne prea putine relatiuni asupra
1) ibidem, pag. 20,
2) Ibidem, pag. 21.
2) pag. 82.
4) 1. pag. 82. 0 statisticii tot vrerne, -
in No. 9 1850 al din Constantinopole, Tarigradski
pentru Bulgarii din Dobrogea 3734 de familii repartizate astfel
Cazale: Tulcea 850, Isaccea 162, 20, Babadag 1007, Con-
60. Mangalia 18, Balcic 682 i Pazargic 932. Staroto bolgarsko
pag 169-170. vede de aici eel mai mare se
in cazalele, Babadag, Tulcea Pazargic.
www.dacoromanica.ro

43. 42
bulgare. El i-a cunoscut satele
sabkioi, de Bulgari
Oltina bulgare «avec des habitants bul-
gares et valaques fine Silistra < nous
beaucoup de femmes valaques et bulgares vOtues de leurs
gracieux costumes nationaux population y est
peu nombreuse, moins qu'on ne considère comme telle
artie de la population turque, surtout des
d'anciens Bulgares
In 1861 acestia locuian regiunea Constantei, pe
satele mentionate harta lui
apropiere de Palaz, Topsopovoloi.
Se aflau apoi regiunea Razelm satele
(Sarighiolul bulgAresc) Kasap,
Beidaut, Eski-Baba, Kamena, Tehamurlu, ; apoi
Turcoaia localitate gresit Cerna,
fine o regiune, pe malul la sud
la nord de satele ;
Djafir-Faki, Karamanji, Sutalmich, Tehabla,
Gyubenlick,
Islandjik, Nagalbej, 7).
Pentru regiunea a Dobrogei Lejean urineaza in
1) Dr. C. Allard, La pag. 103.
2) Ibidem pag. 129.
131.
4) Ibidem pag. 132.
Ibidem pag. 136.
Ibidem pag. 7.
harta a Turciei europene la lucrarea lui G.
Le Jean, der
Cu ocaziunea aparitini lui Le Jean - 1861 -o dare de
complectatoare etnografiei Turciei socotia bulgarilor din Bulgaria
Albania, Basarabia la cifra ds 4.500.000.
(Dr. Adolf Ficker, die der
Turhei. Aus Anlass der Vorlage vom Lejean's Karte, in Mitteilungen
der Kais.-Königlich geographischeu Gesellschaft, Wien V Jahrgang 1861 pag.
123-131).
www.dacoromanica.ro

44. 43
deaproape pe I. Partea noun interesantn e
care se raport sudul Dobrogei, ce se dela
sudul Discutând harta tuturor Slavilor
de Schafarik, Le Jean zice race bulgare ne forme qu'une
faible dans la Dobroudja»
Peters, 1865-1867, pe Bulgari satele
Karamankioi, Pascha-Kischla, Tschamuri,
altele la capul
Midia, dar cari nu le numeste.
Sate le, ca locuite numai de Mari, pe hnrtile
lui i Le Jean; Ienikioi, Congaz, Adschilar, Tres-
Peters le de Bulgari,
continuele din Basarabia sporeau neeontenit nu-
Dobrogea, se asezau locul ce
El ni-i stabiliti i locul Românilor, cari
nu unde s-or fi dus. Astfel satul care Le
Jean locuit de o populatiune curat româneascn,
Peters ca de Bulgari. In Baschioi, o
parte din satul Gretschi, - din 140
numai 25 erau 2--3 -e Regiunea Babadagului sate
Sarighiolul Tergikioi. Nu cred
fi din regiunea Carassu, astazi
nu se - spune Peters (pag. 52).
De altminteri, el, care a cu
brogea pentru studiile sale geologice care o cunostea
de nu ne d nincar o numire de sat
locuit Bulgari pentru regiune. Pe
Românii sau singuri
navoda, Rassova, intreagit numai ei
Le Jean. pag. 1.
www.dacoromanica.ro

45. 44
Kusgun regiunea uncle Peters socoteste
fi fost mai multe sate cleat Le Jean 1).
In 1861 continuau chiar emigrArile spre sudul
Peters referindu-se la jurul Raze
dreptate nu ocupatiunea i-a
atras aceste pärti, sustine Lejean 3), ealitatea
care e mult regiunea sus numitä
total al Bulgarilor din Dobrogea era, dupa
de 25.000 suflete.
Harta tuturor de Schafarik
Dobroge ca desi el spune ea sunt multi
Turci. era o minoritate se vede
din scrisoarea unui din Rusciuk pe care
slavisehe Literatur, Kunst und
(1865 II Bd. 6 Heft p. 430). unde se spune :
(Bulgariens) sind mit Ausnahme von Do-
brugea und den grossen Bulgaren
1856--57 se vor fi a se
din al
marele lac bratul sudic Sf.
o linie ce-ar duce drept, dela la Babadag,
regiune fusese prin tratatul dela Adrianopol fie
1) Karl F. Peters, Grundlinien Geographic und Geologie der Dobru-
dseha in Denkschriften der Köngl-Kais-Akademie der Wissenschaften Wien
1866 mit geolog. Karte.
Vezi Capitolul Beitriige zur politischen Geographie und Ethnographie
pagina 52.
Briefe bulgarisehe in Wiener Journal Wanderer»
No.
3) Le Jean 1. pag. 29.
4) K. Peters, Grundlinirn Geographic und Geologie der Dobrudscha
pag. 52 nota 1 ; Luca Dare de prezentald Consiliului
pe anul 1904. Bucuresti 1904 pag. 20.
») Fr. Bradaska, Die Slaven in der pag. 454.
www.dacoromanica.ro

46. 45
o toate hgrtile pentru acest interval de
timp1), au se aseze Bulgarii satele de
Sarighiol Agighiol. Toate aceste
nu sunt mai veehi deck anii 1856-57. Amintirile
cu cari am vorbit, nu de vremuri
mai vechi, Peters ne spune Sarinasuf la 1867
nu existau 20 familii Moldoveni 70
Bulgarii veniti aici acest an sunt din Potur, Beidaut
Tot de trebuie se fi asezat cei
din Sarighiol, familii cari aproape au
dispgrut massa populatiunei românesti.
In comuna se vor fi asezat numgr mare,
deoarece care locuia acest sat pe
la 1850, a massa celei bulgare, mai perzistând
ca urine din ea träsgturi caracteristice, regulate
ale fetei curat
Din statisticele pe cari le acuma vedem
nu este chiar cari s'au
cursul aceluiasi an. Aceasta se datoreste
parte acestui serviciu pe acele vremuri, dar
socotesc i faptului ei se mutau continuu de ici
colea.
De aceia chiar socoteala lui Miletici care aritta proportia
care s'a fgcut cresterea populatiunei, pentru a se apropia
de pe care nu pare a fi
rilzboiul din 1877-78 care aduce anumite
ceiace priveste situatia a Bulgariei, o
parte din populatiunea aflgtoare Muntenia
Dobrogea a din Bulgaria.
') Vezi pentru aceasta capitolul care va trata despre
In Dobrogea.
Ap. D. ardeleni Dobrogea Tribuna din 21 Ian.
2 Febr. 1912.
www.dacoromanica.ro

47. 46
districtul Varnei se 1000 Bulgari emigrati din
Dobrogea
parte din populatiunea Dobrici
listrei provine din Dobrogea
Din cele 20 29 turcesti ale satului
din tinutul Dobriciului, locuitorii sunt veniti din
satele dobrogene Baschioi (2 case) I3estepe case)
Enichioi (2 case) 2 case din Babadag.
In satul mare (Goleama Ceamurlia)
case turcesti, Bulgarii . sunt
satele Cataloi Enichioi, Tulcea. Toti acestia sunt
1884 3) Satele Durgutu-Kalfa, Durbali,
M. Bazaurtu, Giorgenli, Devedji-chioi,
contin noi colonisti toti din Dobrogea
veche In Topeii tinutul Silistrei se grt-
sesc locuitori ce au stat sat de
vechea 5) asemenea satul
eu 67 case, care era intregime locuit
Turci, acum majoritatea o formeazil ce aproape
toti provin din sat, Arabadji 32
case bulgare 78 turcesti) format din > noi co-
din provin din satul Kanlia din
vechea Dobroge in (31 case bulgare 73
case locuit de acum
') C. Das Bulgarien 52; Lj. Miletici,
naselenie vo seaveroktocna Bolgaria pag. 171. Se dupil eliberarea
Bulgariei mare de familii bulgare din Dobrogea au emigrat
in Dobrogea Etnograficeski promenia vo Bolgaria
novanieto no Sborniko V (1891) pag. 515-516;
2) Lj. Miletici, naselenie peg. 155 osobno treabva da se
preaselenia izo romonska Dobrudja, gdeato toi
sravnitelno sa vse kolonisti oto seaverna i Bolgaria".
L. Miletici, pag. 157.
4) Ibídem pag. 158.
162.
6) 165.
www.dacoromanica.ro

48. 47
ocupat de Bulgari din satul Alma din sa-
tele acestuia
In turcesti din Silistra
deasemenea locuitori bulgari ce veneau din Dobrogea
iar valorii care o adusese
plecare a elementului mahometan fu
de noua asezare In 1879 Silistra cele
7 mahalale ale sale 1399 case cari le locuiau 2915 fa-
turcesti, 529 bulgare, 210 familii române, 140
115 familii grecesti, 65 familii 58
familii de Tigani
Statistica din ordinul lui Bieloserkovici, guvernatorul
timpul ocupatiunei rusesti (1878) pentru
districtele Babadag, Kiustengea,
gidia Sulina capi de familie nationalitate
repartizati astfel orasul Tulcea 814, districtul Tulcea 465,
distr. 332, distr. Babadag 2068, Sulina 12
Tot pentru 1877 o statistica a Dobrogei care coprindea
sangiacatul pe al ne cifra
de 57.000 bulgari
cucerirea Dobrogei, prima
naliati 1879, de ministerul de interne
adresa No. 1466 din 20 Ianuarie, ni-i Bulgari
comune capi de familie plasa Babadag: Ali-
7, 97, Babadag 170, Baschioi 199,
Beidaut 218 (aici sunt trecuti Canla-Bugeac 108,
1) pag. 166.
2) F. Kanitz, La danubienne et Voyage
1860-1880] Edition francaise Paris 1882 peg. 507.
L. Dare de a jud. Tulcea p. 26-29.
E. G. Ravenstein, The of. Russia and Turkcy, In journal
of. the statistical Society of London. vol. 40, 1877 pag. 433-459
www.dacoromanica.ro

49. 48
Casimcea 201, Congaz 163, Caranasuf 156, Ceamurlia de
sus 242, Ceamurlia, de jos 159, Cogelac 65, Caramanchioi
183, Casapchioi 257, Enisala 10, Nalbant 70, Potur 173,
Toxof 42, Zebil 45. Total 2565.
Tulcea : Agighiol 37, 38, 4,
taloi 129, 61, 15, Meidanchioi 14, Ni-
10, 1, Sarighiol 27, Sarinasuf 49, Somova 3,
8. 396.
Plasa : Carjelari 33, Cerna 250, Greci 2, Isaccea
26, Luncavita 4, 87. Pecineaga 3, Satu-nou 49,
2. 456.
Plasa Sulina: Veche 21, Sf. 4, Satu-
2, Sulina 2. 29.
Totalul pentru Tulcea e de 3446 capi de
milie, procentul de 1).
Pentru judetul Constanta nu am putut o enume-
rare pe comune a bulgare. Cifrele cari le
mai jos sunt pentru anul 1880 totalul acestui
fel de pe plase. avem pentru plasa Con-
stanta 1.107, Hârsova 330, 522 pl.
gidia 295, plaza 5.784, formând un total
de 8038 familii
Dela 1880 la 1900 numitrul pentru
Dobroge 1880 pentru judetul 21.402
Constanta 8.038; 1885 Tulcea 21.851, Constanta 7971 ;
1890 24.671, Constanta 9.076; 1895 Tulcea
24.668, Constanta 11.671; 1900 Tulcea Con-
stanta
A. Isircof, 1895, ca centre locuite de
') Luca Ionescu, 1. pag. 34-35 tabloul statistic.
Scarlat C. general a la
anului 1903. Constanta 1904 pag. 24-25.
') M. D. Dobrogea veaculut al XX-lea 1904
pag. 905.
www.dacoromanica.ro

50. 49
gari sau unde ei predominit chip important de la nord
la sud satele :
FricAtei, Ienichioi, Hagilar, Congaz, Baschioi,
Armutli, Satu-Nou, Camber, Kavgadgi,
chioi, Testemele, Eski-baba, de sus, Ciamurli de jos,
Alifaka, Beidaut, Sarighiol, Potur, Sariurt,
de sus, Casapchioi, Caranasuf, altele.
In Dobrogea cele mai mari sate erau
Cerna cu 1462 de 92 Romani Satul-nou cu
402 Bulgari de 320 Pe Carasu se mai
aflau sate, pe cari nu le precum dealungul
Seimeni, Oltina, Cusgun, orase locuiau
Tulcea, Babadag, Constanta Numrtrul exact al
din nu-1 Totusi socoteste nu
mai putini de 35.000, dar nici mai mult de 45.000 de su-
flete. Sa credem ca mai de 50.000 de Bulgari
Dobrogea, o facem adesea, ne
felam mod grosolan1)».
Pentru 1904 statistica ne pe Bulgari locuind
satele dobrogene cum
Plasa Babadag. Armutlia 784, Babadag 1401,
Baschioi 2043, Beidaut 763, Canlaugeac 589,
1302, Caranasuf 1750, Casapchioi 2504, 463, Cea-
de jos 1369, de sus 2050, Ciucurova 7,
879, Congaz 1723, Jurilofca 6, Nalbant 506, Ortachioi 16,
Potur 1367, Sarichioi 28, Slava 26, Toxof 732, Zebil
352. Total 20670.
16, 4, 97,
Cerna 537 (aici se vede cifra de A. Isircof e exa-
geratrt), Greci 106, Isaccea 178, Luncavita 30, 390,
Pecineaga 16, Pisica 3, Satu-Nou 393, Turtucaia 8,
reni 9, Total 1791.
1) A. Isirkov, (Bulgarski Pregled V) pag.
4
www.dacoromanica.ro

51. 50
Rasa Suli na. Chilia veche 55, Satu-Nou 14, Sf.
21, Sulina 45. Total 125.
Tulcea. Agighiol 10, Bestepe 329, Cataloi
59, Frec4ei 79, Malcoci 12,
chioi 98, Morughiol 19, Nicolitel 29, 12,
Sarinasuf 165, Satu-Nou 17, 70. Total
Orasul Tulcea 4688.
Totalul judetului Tulcea era deci de 29.633 suflete
vechime ei se pot grupk pe n modul
4049, capi de famine plasa sunt do-
brogeni 1877 130 veniti reanexare;
Tulcea 328 vechi 107 noi; pl. Sulina 29 de 1877,.
15 acea plasa Tulcea 466 veehi 14 noi.-
Orasul Tulcea 803 aici administratiunea
de 274 sositi apoi din diferite
Pentru Constanta avem,
neral al popubtiunei pe 1902, cifre pentru
pe
Plasa Constanta 658 familii, Cara-
harman 199, PeletHa 276, Dorobantu 1, Caracoium
gealia 12, Mamaia 2, Palazu Tasaul 24,
mare 410, Gargalacul 578, Sahman 6, Hasancea 1,
hometcea 27, Murfatlar 12, Omurcea 7, Anadolchioi 125,
Canara 244, Palazu mare 38, Pazarlia Seremet 32, Agigea
27, Hasiduluc 4, Laz-mahak 20, Techirghiol 58.
Rasa Rahman 6, 6, Ciobanu
18, 13, 247, Ostrov 5, Muslubei 1,
Boascic 3, Topolog 13, 1, 1.
Plasa 9, Carachioi Mustafaci 32,
Calfachioi 7, Caraorner 1, Cerkezchioi 5, 1, Do-
cuzaci 6, Ghiuvenlia 9, Cavaelar 30, Mangaci 10, Acargea 6,
Cadichioi 7, Casimcea 2, Chiragi 18, Papucci 6, Valala 19
') L. Ionescu, 1. c. pag. 20 tabloul ce
www.dacoromanica.ro

52. 51
Amzacea 2J, Casteci 12, 14; 193,
Gheringic 127, Carlichioi 9, Muratan-mic 5,
Urluchioi Musurat 5, Abdulah 5, Osmanfaea 3, Osmancea
12, Tuzla 278, 2, 22, Hagilar 16, 1,
Sarighiol 7, Topraisari 11.
Alacap 9, Cheostel 3, 3, Ca-
ratai 8. Chioseler 8, Alibei-Ceair 1,
cargea 9, Sususali-Bei 13, Mahmut-Cuiusu 10, Medgidia 100,
Rasova 41, 7.
Silistra. Alma 1644, 330, Cherim-
Cuis 3, Chiol-punar 206, Bugeac 112, Canlia
din 227, din vale
mare Carvanu 148, 2, 10, Ba-
zarghian 14, Nastradin 42, Techechioi 7,
903, Galita Cuiugiuc Esechioi 619, Calaici 4,
Lipnita 780, 15, Oltina 2, Ostrov 79, Paraehioi
9. Regep-Cuius 5.
deci ar fi de
Aproape cifre le avem anul 1905,
12.245 de Bulgari pentru Constanta, 29.633
pentru judetul Tulcea un total 41.978
Din cele spuse de relatiunile
le avem asupra BulgarHor din Dobrogea, 1850-
ei nu locuiau pe atunci toate cari,
arätate mai sus, astäzi coprind mai mare
mai mie, bulgarrt. Aceasta mai
cu dupa vreme s'au asezat numär din
ce ce mai mare in satele dobrogene, in au
sporit, in noastre, uneori parte din ei au trecut
') pag. 24-25 tablourile statistiee
C. D. Pariano, Dobrogea 1905 4.
www.dacoromanica.ro

53. 52
tinuturile mai cu Dobrogea sau
regiunea Deliormanului a Varnei. lueruri dovedese
eu Dobrogea, unde provin
au de emigrare spre
Bulgaria.
care am ajuns e cea mai con-
adevärul. Dealtminteri aeeiasi e concluziunea la
care au ajuns bulgari cari
stiintific serios pe care faptele ordin istoric, etno-
grafic filologic o dovedese eu
Originea a Bulgarilor dobrogeni o arat anumite
consideratii de ordin linguistic.
Vechii locuitori din regiunea
sau lii» - (dela vorba turceasca jer= loe)
sau se deosebese de ce locuese prin'
Stara-Planina, Tracia, (hinzugewanderten)
dzii» sau sau «Otejofcani» (de la
turceascä «otejuz»), ceiace priveste limba.
Forma a substantivelor masculine accentuate
genetiv singular se i o o u),
chiar simplu pentru cele neaccentuate la sau Hor-
cöi, spre exemplu:
leasi forme pentru locuitorii din Bulgaria
din regiunile se dt sau de
nosä(t), cilka(t)
Femeile «Balkandzijka» o de Mnä, ca un
de capot, care acoperä timp eu
tot (Leib Rock zusammen) numitä «Su/man» sau
spre deosebire de cele obisnuese
1) Lj. Das (Schriften der Balkancommission, Lin-
guistische Abteilung 20-21); Lj. Staroto pag. 23-24.
www.dacoromanica.ro

54. 53
locul rochiei una alta
ca noastre din regiunile unde
poartg un port. de forme
numesc Zaviska >
se in
a nord-estului Bulgariei precum nord vestul
numindu-se « Tokmenik <
se un fel de pantaloni de
spre deosebire
de «Balkandzii>, cari un de de
foarte largi, cum 'se noi prin Ialomitei,
etc. Pentru aceasta sunt
negri > (Cerni Bolgari) sau «Cernite> 1)
Dialectul > s'ar fi
pe linia dela Marea la
Isker, care se poate ca cea mai veche de vest
Varna
s'a pgstrat in regiunile
Novipazar Provadija. a se re-
giunile sudici, Tmcia etc.
au Dobrogea
provin regiuni unde se ambele dialecte, regiuni
cari se nord-estul Bulgariei. aceasta
la sunt o populatiune ce s'a
refugiat aici Bulgariei.
Dobrogea
Bulgari in dialectul Ca port se
pare s'a al «Balkandziilor», care se
') 0 mare exista portul din Bulgaria
portul nostru romanesc din muntoase. Mai multe
aceastil privinta se In lucrarea d-lui
(Viilenii de Munte) se admite aceasta este o
tenire de k peninsule
www.dacoromanica.ro

55. 54
toti Bulgarii Dobrogea, pe care imprumutat
unii din vechii dobrogeni.
Faptul varietate de se la toti
locuitorii din jurul Silistrei ca ce
populatiunea Dobrogei, cei
de a se regiunea Silistrei au
Dobrogea
«Elementul se datoreste
populatiune din Dobrogea
din tinuturile Varnei, provine din Provadia,
din Gulita), din Tracia,
Slivnei, Adrianopole.
sunt din Ca Erchecenii Gulicenii se
buni colonizatori Aitoseni, din satele Copara, Oraman,
apoi din satele Glavdn (Cavaclii), Adrianopolenii mai ales
din spre Carclise. Din Bulgaria de element de
colonizare tare sunt emigrantii satele
numitii Silistra din care sunt multi
brogea Basarabia
Cercetand provenienta de colonisti din
brogea veden, dupd graiul ce-1 vorbesc
amintirile despre locurile de unde plecat, sunt
noi vin din regiunile mai sus numite.
Tulcea, locuitorii din el provin unii
din prejur, din judet, sunt veniti
din ca negustori 3) In Fre-
sunt Bulgari din diferite
sunt Bulgari de diferite origini.
Lj. Miletici, Das col. 30.
Miletici, pag. 167-168.
Ibidem pag. ; C. Iirccek, Das pag. 86 vor-
bind despre I3ulgarii din in Tulcea spune chiar cum unul ei
cirnpoiul in casa bani, afacerile din timpul
zilei. el seara melodii triste ce amintiri de duio§ie
ale patriei.
www.dacoromanica.ro

56. 55
(astAzi M. Coaniceanu) coprinde zaralii din Stara-
Zagora vorbind dialectul 1). Agighiol aunt
Greci Bulgari dinspre satul Coparan plasa Anchial,
Bulgari cari a se au stat satul
Hamamgia.
Un din acest sat, spune e din
Turtucaiei, a de acolo Dobrogea mai
fi fost prin Basarabia. Cunosteti de aproape de
oarece de copil mic petreeuse prin imprejurimile lui grit-
dinar. Vorbiti despre el eu mult regret mai vadit
aunt sikovei din satul Cercovna, plasa Pra-
vadia, unii dinspre Stara-Zagora. aunt emigranti
1828 din loeuitori ai satului Gebege (Belevo) plasa
Cu toate acestea nu s'au asezat de atunci
sate, ci vor mai fi umblat de oarece la 1850,
harta a lui L e sat
rese. dupA 1861, Peters ne locuiau
Bulgari. Socothn gresit crede sunt
din 1828.
Hagilar, Bulgari de necunoscuM. In
Iambonlii sau din vorbese
lectul cu
adrianopoleni.-Alibeichioi Greci din satul
apropierea Varnei, Bulgari.-Basehioi, cu
dialectul
Annutlia < sat turcese Bulgari'>, Miletici,
a origina Ast5zi Turci aproape nu mai existL
La 1850, Armutlia e locuitä nurnai de ntari.
Se poate ntarilor multi Bulgari din
Camber, sat vecin, precum din alte ptirti, poate
noi din Basarabia se fi stabilit
') Lj. Miletiei, pag. 173; Lj. Miletici, Das
col. 197. Toate in privinta de unde sunt
ale
www.dacoromanica.ro

57. 56
Satu-Nou, Bulgari din diferite
Camber. Cei de aici provin din satul Glavani (Kavaclii).
Peters (pag. 52) atunci locuiau Camber Mol-
doveni la Bulgarii.
In Cerna sunt multi Bulgari. Unii sunt satul
Dragojevo, Preslav, altii din satele Sm'adovo Ris.
Toti vorbesc o, de din Ris
Babadagul 1902, o mie de suflete prove-
nind diferite are Bulgari de
necunoscutl
Ceamurlia de sus, sunt din satele sarte Crivna,
Ravna altele din plasa Limba par-
dialectului o.
jos. Se amestecati, din satele
(plasa Pravadia), din satul Dragoevo Traci
din regiunea Iambolului.
Eski-baba. Bulgari din diferite
Beidaut. Bulgari satul Hambarla-Karaagaci
Slivneni satul Haidar ahele. Graiul e
terizat prin
locuitori din satele Dragoevo, Ris,
(plasa Preslav) din Tracia. Dialectul e o.
de din satul (pl.
Preslav). Dintre acestia Potur, se trag o parte a
Sarinasuf.
Kasapchioi. Locuit de Dragoevceni (din satul Dragoevo,
plasa Preslav), amestecati cu altii din Sm'adovo,
Traci din Tracia, Tocani".
Bulgari din Ris Sm'adovo (pl. Preslav).
Sarighiol. Sikovci din Provadia. ace-
stora ca din Casapchioi este o.
Lj. Miletici, Das col. 30.
www.dacoromanica.ro

58. 57
Iambolii cu dialectul ca din lia-
cari provin din Slivnen
In Alifaca, Testemel, sunt
gari din timpuri recente.
adrianopoleni; din
Dobromir, adrianopoleni; Parachioi, Bulgari emigrati din
diferite pärti; mare Bulgari emigranti ame-
stecati, veniti aici 1877, locul Turcilor.
Lipnita, sHvneni iamboleni graiul at.
la, din satul van, Canlia,
Cuiugizuc, slivneni dialectul
dialect; sicovti slivneni din preajma
Slivnei dialectul o ca acei din cari sunt
sicovti. In acest sat locuiau la un
Bulgari. Cei emigrat, mimai
Bugeacul e locuit de Bulgari graiul carac-
terizat prin cari provin din preajma
lului, jumätate de
populatiunei bulgare e Grebenci,
sunt sicovti. Aeestia din s'au fixat
la 1812 provin din satele: Enevo Caspicean,
Ravna, Krivna Marcovcea din pMsile Novipazar
din Caspicean au stat la 1812 apoi
o din ei au trecut fixAndu-se läu. La
acesti din jurul se va fi poate
matiunea care constatä a folosinta chiar
de anumite ce nu le apartineau
Afarä de acestea ei se mai o
de alte sate,- pe cari cifrele arätate mai sus nu le in-
dicä - foarte mai eu ca ne-
gustori carciumari.
') mai sus, pag. 28.
www.dacoromanica.ro

59. 58
Faptele acestea conclud in mod asupra
Cele o al, - Osindu-se astfel a-
mestecate a se zone le-ar
hi mod precum varietatea de uncle
provin, o vechime Dobrogea
o ani. De aceia spune
; ca este
populatie ar fi sa singuri"
o in
numai pe la 18GO, cartea de
pe la 1830, de date cartea
ea in graiu vechilor preoti
din 2)
Cu toate acestea, influenta exercitata asupra bästinasilor
pare fi fost de serioasit Portul dobrogeni
pe cari i-a e influentat de
acela pe «balcangii». bulgar
imbräcat pantaloni negri, largi fund
dela genunchiu jos, «gästi».
Peste care trupul poartä un «ilic»
iarna ; cap sau opinci
obiele de acestea ate de pär de
cal, din sau vandri". in zilele de
1) Lj. Miletici, naselenie... pag. 168 Da si mislimo, ce
kato izklioeimo gradovetea, irna i starovrcamsko bulgarsko naselenie, bi
goleama Lj. Das coloana 19. ist
aber Thatsache, dass ausser diesen Gagauzen, ausgenommen nuch die wenigen
griechischen Colonien, die ganze christliehe Bevölkerung in den Bezirken
von Dobric und zum in Novi-Pazar, Provadija, Kurthunar
Ind Silistra, sowie in Dobrwha, sich als neu coloniesiert erweist, d. h.
nicht älter als 100 Jahre, in seltensten Fällen etwa anderthalb Iahrhunderte
ansässig ist .
2) N. Ce in Dobrogea, de Monte 1910 pag. 19.
www.dacoromanica.ro

60. 59
batoare poartä ghete. Ca haine pentru vremuri de zloatit
au mantana, din cojocul din
de lung la sau scurt, un fel de
uneori pieptare
Femeile sunt pe dedesubt
eu lungi largi; de obiceiu
este rochia are cusute
poalele ei. Deasupra ei se rochia, sucman,
astfel acopere corpul, euprinzand
pieptul. In au un de numit
Pe cap fetele ca femeile, deasupra au im
rosu de peste care se cu
care de e de euloare Acest obiceiu
1-au imprumutat cari ce s'au
poarte pentru a se de fetele
tinere. De una din obligatiunile mirelui la este
aceia, a-i procura sotiei fes pe care chiar de a doua zi
poarte.
Fetele bulgare, zilele legate
de fes niste miei ornamente de
iar pe frunte un fel de zale de de argint. La au
salbe formate din galbeni, rubiele, mahmudele
salbe se din copii, a fi
sau schimbate.
ciorapi vara,
nu-i zilele de
umbla eu pieioarele goale numai numiti ealcati"._
In interiorul femeile chiar fetele obisnuesc
poarte, mai ales timpul iernei niste de
acopar pieiorul,
Toata barbatului a femeii se
casa, mai ales timpul toamnei iernei. adevarata
arta au ceiace priveste vopsitul servindu-se
mordanti vegetali foarte puternici.
www.dacoromanica.ro

61. 60
De agricultura a luat o desvoltare disproportionatd,
lucru ce sHeste de a-si petrece timpul mai
citmpului, confectionarea
a citurile oraselor pdtrund puternic
satele de Bulgari ca la Dobrogea.
In sunt de o foarte severa
Modul de al felul de al casei,
chipul care se interiorul ei
capitolul ce va chestiune la din
Dobrogea, vedem punctele de asemdnare de
-deosebire cari se intlnesc toate
toare din
ALEXANDRU P. ARBORE
IMPORTANTA STRATEGIC& A DOBROGEI
1912 1913 au ca multi
de importanta a Dobrogei.
la general la soldat, dela deputat la cel dhi
tean, rdzboiul 1913, România l-a purtat ca
dea o strategicd garanUirei contra
invaziuni.
Putini sunt aceia seama aceste cuvinte,
hnportantä frontierd strategicd de aceia voi
acest studiu deslusesc ce se prin
strategie apoi care este importanta strategica a
Dobrogei.
Strategia este studiul care are de obiect dirijarea
www.dacoromanica.ro

62. 61
a armatelor, alegerea scopului atins atitudinea (defensiva
sau ofensiva) de
Dirijarea a armatelor cunoasterea
a terenului un de geografie se impune.
Scopul de este distrugerea care el
pinde de prezenp, frontierele pozitia regiunei
raport probabilii
Atitudinea deasemeni, o preggtire
timp pace.
face asupra importantei strategice a
Dobrogei, nu mä voi de prezentä, ci numai
de consideratiunile geografice voi schit importanta
din punct de vedere militar pentru dirijarea trupelor, a
a atitudinei
Consideratiuni
a) Forma a regiunei. Dobrogea este o
de cuprinsä Vest Nord, Marea
Neagrä o linie conventionalä porneste apro-
ximativ la 15 Sud-Vest de Turtueaia se
cam tot Sud de Ecrene
Se foarte mult eu trapeze suprapuse pe
baza micä ar fi din Carasu, bazele mari
ar fi la Nord la linia conventionalä Ter-
tucaia-Eerene.
fäsie d3 are o pe valea Carasu
de Sud Nord cam de 300
Valea formele de term ce
strategie se zic esichiere.
In studiul ce voi face voi studia Nordul
Sudul väei Carasu.
dela Nord valea
Forme le de teren Nord au aspectul unei palme
www.dacoromanica.ro

63. 62
s'ar cu podul a$ezat Mäcin Tutuiatul),
degetele s'ar räsfirate spre Räsärit spre Sud.
Vom care spre
Ghecet Galati, obligänd cotul din fata
Galatilor aceastä constitue o pozitie de oprire
spre Reni.
Spre din piscul Tutuiatul se despart
aproape de 300 metri cari
Isaccea se nurnesc care au la 200 metri.
Din se printre Telita lacul Ba-
badag cari incercuesc lacul
Tot din piscul Tutuiatului spre Sud-Est se
Babadagului, centrale
ale Dobrogei care se Medgidiei sub
diferite numiri spre Dunäre avem dealul
Dulgherului, ce se
abrupte, constituind o pozitie importantä iar spre
mare sunt: Sarighiol taie
Tulcea-Constanta
unde dealul poaWt de Cogealac care cons-
titue o importantä pozitie de oprire.
Linia de despärtire a dealurile dintre Dunäre
Mare este de ce se terminä
fata Dorobantilor.
ul dela Sudul - regiune
constitue un care merge dinspre
Carasu spre Sud-Vest constituind Prin
Deliorman se de deasupra Silistrei, coprins
Oltina, Dunäre din prejurul Rus-
ciucului Beli-Lom) sub forma unui triungbiu.
Toate aceste culmi pornesc de pe nostru de
pe Dunärii, unde au de ating
pe teritoriul bulgar de 400-500 in.; Spre Sud-Est
www.dacoromanica.ro

64. 63
se termina un platou ce are pantele dulci ia
cm i.
Linia de a apelor este
de (Bazargic), Cocargea-
Regiunea dela Apusul acestei Hnii special cea
este de o de care sunt toate
iar dela Silistrei for-
platoul zis al Deliormanului, pe care frontiera
politicfi de do0, i
ce se nase din creasta lui topografica care am
spus se pe teritoriul bulgar.
Frontiera este defavorul nostru din
punct de vedere militar.
Cele mari jurul Dobriciului 300
metri, cele mai regiunea Silistrei-Turtucaia.
Regiunea dela Hniei de desOrtire a apelor,
este o regiune ce are aspectul unei vaste monotone.
Dobrogea mai ales Dobrogea-NouA (sudicit) este
o regiune de de
Ilidrografia.
- Din dreptul lacului Greaca ambele maluri
ale ei apartin Romaniei. Malul drept mai Malt
: Silistra, Ostrov, Cerna-
Voa, Harsova, Galati, Isaccea, Tulcea, Sulina
Sf.
Intre Turtucaia Silistra, este in albia
sa, prin ei o multime insule Coslugea,
CWinescu, Cusuiu, dreptul Turtucaei care foarte
importante din de vedere servind la arun-
www.dacoromanica.ro

65. 64
carea unui pod, la apärarea lui, cum a flotei
ce ar lui.
la Silistra Dunärea curge pe drept la
vreo 2 Nord-Silistra, se
propriu Borcea. Intre aceste brate un
ostrov foarte acoperit mare parte lacuri
numit Balta de Sus; se la Gura
Vadu Oilor.
Malul Silistra Ostrov este ridicat
abrupt spre Ostrov deasemenea,
intrerupt de ce le
care toate de a
se lac scurgerea ea.
malul e la
punctul zis al Vadul se desparte din
brate pentru un alt ostrov se
Balta de care se la Ghecet.
Vadul Oilor se vede este un punct de o im-
dela Nord de Silistra
este un singur uncle s'ar pute, un pod.
Ghecet, se Nord
Nord-Est un larg pe ambele
rnaluri. de pe malul este larg cam de vreo 10
este dominat Dealul Bugeacului, care a avut
are Toti aminte vizitatorul
va vede ce vorbesc despre rzboiul
Rusi Turci 1877.
Intre Galati Reni Dunhrea face cotul zis al Pisicei,
pozitie importanth pentru apararea chci prin acest
se poate interzice Rusilor trecerea flotei susul
a transport, deci Galatilor a
apoi se spre Sud-Vest
www.dacoromanica.ro

66. 65
malurile numai dreptul Cartalului Isaccei
mai ridicat unde s'ar eventual un pod.
Prin acest Darius a pe Sciti expeditia
sa contra bor. vin apele mari, constructia podului
e foarte grea chiar aici.
Isaccea, are ambele numai
tinoase dela Paltageanea se brate,
Sf. Gheorghe. Chilia ce face frontiera spre Rusia, iar Sf.
Gheorghe ce din jos de Tulcea, Ceatal 7-8 spre
se imparte din nou in lina Sf. Gheorghe.
Numal Sulina este navigabil aceasta din cauza intretinerei
o face Comisiunea Dunarea
mereu Sf. Gheorghe cu toate
muncile depuse, au fost imposibil. de a fi navigabile.
Intre aceste trei brate se o regiune Delta
regiune foarte care
ultimii 2 ani din cauza inundatiilor, a fost aproape
plectamente eu apä. Cu munca pentru
a se face o regiune a fost imposibil, cred
va fi imposibil; regiune constitue un
grozav obstacol greu se poate vre-o operatie
parte.
la Isaccea jos nu mai pot fi treceri peste
Unele militare de o dela Tulcea la
o cred imposibil din cauza din
malurilor care n'ajutä pe nici unul dintre de a
sustine o aruncare de pod aici.
Afar de acest fluviu mare care România, Dobrogea
are ce se lacul Ba-
badag din dealurile culmele
de dealurile Nicolitel Babadag; ca volum de
sunt foarte miei neconstituind deck spre Babadag un
obstacol treceri. Alte sunt Cerchezeascd
www.dacoromanica.ro

67. 66
ce se varsä lacul Golovita cad nu
nicio
deasemenea nicio importantä.
TeHta are un volum mai
i care prin modul este prin natura
malurilor abrupte o linie de contra
unui
Räuri nici o chiar ca
de ce se Peciaeaga
Sud (Valea Carasu).
Carasu are origina Vestul Constantei 3
Hasancea, curge Est spre Vest
Dobrogea.
aproape de n'are ploi,
are maluri pe restul intinderei
o de putin care nu se
decät Mircea-Vodd. Ea are
sindu-se punctele Cernavoda-Medgidia-Constanta obiective
vizate ori ce
ei este de istorie, aici
gäsindu-se Romane construite de
La Sudul Carasu se o serie
anume: Caramancea, Ghiordumov,
cului, Oltina, Canara-Ceair), (Canaghiol-
Saslar-Ceair, Kiostea) Bulanla-Dere,
Guzgun-Luc, Carasar-Dere, toate având directia
Sud-Vest spre Nord-Est pozitii bune
contra invazi Sud.
Partea rea a toate au
teritoriu atunci fi cu
ape nici o se
in Mare Batova la Nord de Ecrene, Kabaigi-Dere
Mangalia lacul acelasi
www.dacoromanica.ro

68. 67
nume, care este stucliu a fi unit Marea a face un
flotei noastre Mare caz de
de
ferate. - Dobrogea este de
calea Cerna-Voda-Constanta. cale cale
uneste cele trei mai importante din de
vedere militar Constanta-Medgidia-Cerna-Vodg, de im-
portanta ei
Din statiei o cale de
strategica este acum de curând anume :
Mircea-Voda-Copadin-Caraomer-Dobrici de la frontiera.
cale este numai pentru a servi la gru-
parea fortelor jurul Dobriciului pentru o aprovizionare
a coloanelor ce ar in
cale este studiu anume : Medgidia-
Tulcea, care astazi se data in exploa-
tare numai la Ester. cale deasemenea
are gruparea fortelor Tulcea
in jurul Medgidiei valea Carasu ca de operatie.
Dobrogea de Nord este de
sosele bine intretinute un numar de alte
sosele sunt curs de a se face.
osele nationale ce Dobrogea sunt:
ccea-Gavarn-Ghecet. ar fi foarte importanta
din punct de vedere al din in multe
a iesä la este din Rusia, nu
permite manevre prin surprindere ; comunalä Tulcea
de curând permite a se efectua manevre
Isaccea Tulcea de Tulcei.
k;oseaua permite
deasemenea ca caz de ocupare a Isaccea-Tulcea,
www.dacoromanica.ro

69. sä se fortele Tulcea cele
oseaua imparte Tulcea-Cataloi-Topalu-Harsova,
Muntenia spre Tulcea cazul
unui la Nord, a Dobrogea
contra aceluiasi care fi trecut de la
moloasa-Galati ar asupra Bucurestilor.
nationala
are pentru apararea Dobrogei Nord
spre Sud ajutand gruparea fortelor spre Medgidia, sau
retragerea fortelor caz de al Capului de pod Cerna-
trecerea la
oseaua nationala Tulcea-Constanta, foarte bine
permite deplasarea fortelor atat spre Nord
spre Sud.
sudica.- Mult mai comunicatie
ca Dobrogea n'are osele bune deck spre
iar restul de din cauza stratului de löss sunt im-
pe timp ploae, aproape imposibila
deplasarea fortelor
oselele mai importante sunt :
Cerna-Voda-Cuzgun - Ostrov-Silistra - Sarsanlar-
ce este Dunärei
care este o linie de cazul inamicul ar
trecut frontiera prin platoul Deliormanului s'ar fi indreptat
celor Turtucaia Silistra,
cooperarea fortelor aceste
foarte importanta din de
militar este Silistra-Alfatar-Tatara-Asen-Akadanlar,iar,
de se desparte spre Omurcea deacolo spre
Razgrad, cealaltä spre Rahman-Asicler deacolo spre
Aceste prin faptul merg spre orase,
care sunt centre importante, reesä importanta
cum a punctelor Silistra.
www.dacoromanica.ro

70. 69
la Tatar-Asen Silistra-Akadtmlar se
spre Dobrici formand o linie de pentru trupele
ce eventual s'ar gäsi pe frontierä.
Soseaua Silistra pela Bei-Bunar Tatar-
de trupe
Hstra.
la Dobrici la Varna este cale deasemeni
Dobrici la Balcic.
Aceste care toate au nod Dobriciul ne
importanta militarä localitati.
Din Silistra-Cerna-Vodä Cuzgun pornete
o prin Copadin la Constanta de la Copadin la Medgidia.
Regiunea dela Estul Dobriciului este de
de trai.
Lipsa de a cea mai mare parte a Dobrogei
sä fie de sate ; in Dobrogea satele nu
dech aproximativ din 10 10 klm.
foarte mult traiul operatiile.
In regiune trupele vreme a anului vor
fi nevoite a bivuacuri sau cantonamente-bivuacuri ser-
foarte mare barace sau bordee
Regiunea despre Sud spre este mult mai
populatä, sate mai dese trupele vor se
neascit mult mai usor.
Regiunea dinspre Mare se gseste aceleasi conditiuni
ca regiunea Nord.
Solul Dobrogei produce mult orz. Aproape
casele sunt previlzute cuptoare pentru
s'ar foarte bune conditiun,
asupra locuitoyilor. Populatia mare parte se
ere$terea vitelor pescuitul, ceeace foarte mult hrana.
www.dacoromanica.ro

71. 0
ni a.
Este ca restul o continentalä mult
mai de In timpul verii se simte o
mare de ploae, o o ora 9
la 4 p. m. ce face aproape imposibil lucru ce
foarte mult operatiunile.
atins.
azi, multi din cei ce nu se
strategia cred scopul ei este a obtine rezultatul
de aici o de
discutiuni trebuesc manevrate trupele in acest scop.
Azi toti cunoscatorii suprem de atins in-
tr'un räzboi este distrugerea
purtat de Napoleon in 1812 contra Rusilor n'a
dus la nici un rezultat, el inaintase ocupase o
portiune de nu pe adversar. Ritzboiul de
azi acum deasemeni nu a ajuns nici un rezultat
va trebul mult timp sit ajutorul mijloa-
celor de azi zdrobirea inamicului un timp
mult mai indelungat. Dela se
ritzboiului este trebue fie zdrobirea
Zdrobirea inamicului depinde de doi factori: 1)
fortele care ele la
organizare, moral calitate, 2) pozitia teatrului de
acest teatru poate comunicatiile proprii,
poate pe sale de
amici.
studiul ce mi-am propus a-1 face nu poate fi
de fortele deci de discutat pozitia
Dobrogei raport celelalte de operatie pro-
www.dacoromanica.ro

72. 71
babilii inamici, poate ne garanteze
rnunicatii a le pe ale inamicului. Acest
depinzand de frontiere le imediat.
raport eelelalte teatre
teatru operatiuni se portiunea de teren
pe care au evenimente (operatiuni) militare. Pe asemenea
teatre pot evenimente decisive atunci teatrul se
numeste principal, iar cazul operatiunile n'ar
zdrobitor asupra restului de evenimente, teatrul se zice
secundar. Din modul se tara ca
ca resurse ca administratie, vom in ori
ce parte s'ar opera, un teatru principal de operatii anume
Muntenia, iar restul de provincii Oltenia, Moldova
brogea vor fi teatre secundare.
In teatrul principal Dobrogea aripa
despre Est mice miscare a inamiculai Mare
teatrul principal.
priveste celelalte Moldova ar
atingere doar la Galati, iar Oltenia o atingere.
punct de vedete geografic se ating, din
de strategic de pe un teatru trebue
fie cu cele pe teatre.
In raport cu vecine Dobrogea se
Rusia Bulgaria separand complect elementul
dela Sud dela Nord. Daca astazi aceste state se
sese lupth s'ar la prima vedere Dobrogea
din ar mai nici un rost, atrag atentia
cititorilor rhsboiul ce se Rusia Bul-
garia este un rasboi guverne nu este un rasboi
natiuni dach Rusia ar bate pe Bulgari
punh pe tara atunci numai Dobrogea ar fi
de s'ar opune acestei uniri si deci la corn-
www.dacoromanica.ro

73. 72
plecta a noastre; ajungând esire
la Mare e cazul Serbiei al Elvetiei; apoi
luptitm pentru esire, de o de ori mai mult
ca azi, contra elementului care se spre
Sud Peninsula Balcanicd.
Aceasta este Dobrogei din punct de vedere
national rniHtar.
Dobrogea are 3 fruntarii: La Duniirea, Est
Marea la Sud linia conventionald Turtucaia-Ecrene.
- Am când am studiul
este un obstacol serios contra unei tre-
ceri, prezentându-se totul folosul pentru
de sau teritoriului spre Nord.
Având vedere noasträ de Rusia
apoi prin Moldova sunt mai importante,
dela pe aceastil portiune de teren
trebue se tie numai pozitiile de pe-
dealul Bugeacului dela Isaccea, Tulcea Deaiul Bestepe
bune pozitii de oprire.
risipirea de forte a ceste pozitii
nu ne-ar pune aceste
pozitiuni nu se vor de forte
de observatie, iar rezervele zise tactice fi
grupate Telitei, vale a le
atât spre spre addpostite.
(trupa ce fie a
pret o inaintare spre trebue numai se
la Babadag, se pe
Constanta, opunându-se spre sud apoi la
Babadag este o amenintare pentru trupele ce fi
Dunärea se spre
www.dacoromanica.ro

74. 73
fruntaria Dundrei nu o putem utiliza
cazul unui la Nord contra in
conditiuni ne avantaje
Presupusd linia Babadagul, bune po-
zitii de oprire spre Sud ar fi dealul Testemel deasupra
mamgiei, altä linie rezistenta fi apoi Sarighiol,
gealac, Taliverde ultima linie la
tanta fi Pazarlia-Caramurat-Cicraci.
aceste pozitii succesive nu le cred utilizabile,
rostul trecerei in aceastd parte nu poate fi deck
intoarce spatele) liniei Focsani-
Nämoloasa-Galati atunci fortele ce au trecut s'ar
o parte spre Babadag a-1 a-si asi-
aripa restul ar trece fie pe
fie pe la apoi s'ar contra Bucurestilor. In
acest caz reese importanta
strategicd a
Pozitiile care le-am enumärat pot fi socotite numai
unei ofensive ruse cu Bulgaria aceastd directie
numai pentru a teecerea Bulgarei
forte importante in aceastä parte.
priveste fortele noastre care ar trecut Dundrea
Rusia prin punctele servesc pentru ca sä
toate ocupate armatele pe dealu
rile Basarabiei contra armatelor dela Nord, aceasta ar
mai ales la scopul de a tot mai
mult teritoriul nostru de a fi teatru de
cä mobilizeazd mult mai repede ca Rusia.
Est.
Marea prin felul coastei ei se imparte
anume dela Nord de Constanta care este joasä
e impropriu regiu-
www.dacoromanica.ro

75. 74
nea Sudul Constantei care este are maluri
abrupte, apoi apropierea ape scilzute nu per-
mite aeostarea de vase tonaj mare la
tanta, MangaHa
inamicul dela Sud nu ca noi de o
nu ne putem teme contra unor operatiuni din parte
prezent, a ne tome numai contra unei
incursiuni rusesti.
vedere resursele Rusiei, noi niciodatâ nu vom
superioritatea flotei de cea rus5,
azi chestiunea unei marine militare este de
a nu expune portul nostru Constanta contra
unei a fost i fortificarea lui; cred
s'a fAcut foarte bine Rusii pot prin modul cum
deschis portul Constanta, bombardeze apoi
debarce mai la Sud.
va puta fi vorba o a sau a Man-
galiei face o de mare
aceasta numai scopul de a proteja acea
Apoi cred Rusii nu pot o
acest atunci s'ar fortele separate, a
fi parte; n'ar acest deck
ar fie aHati Bulgarii, fie când
ar fi riisboiu cu ei, iar Bulgarii ar fi nedecisi,
scopul de a-i intimida.
trupe relativ putine s'ar
toralul Constanta, la
s'ar conditiuni favorabile noastre.
Frontiera Sud.
Este o care taie
ce iau Deliormanului de pe teritoriul
Acest face ea foarte mult din im-
www.dacoromanica.ro

76. 75
portanta care ar fi facut bune obstacole puthnd a le
Frontiera un patrulater strategic
de mare anume
zargic, care ar servi ca o pozitie de adunare
contra unei invazii dela Sud. Frontiera de azi ne permite a
fortifich in mod permanent pozitiile Turtucaia-Silistra-
Mangalia a face astfel o perdea de
tificatiuni contra inarnicului Sud. Tot ea trecerea
mai ce o puteau Bulgarii, trecerea pe la Tur-
tucaia-Oltenita unde apoi pe
bovitei puteau irnediat asupra Bucurestilor, object vizat.
vedem acum frontiera se opune unei
invaziuni bulgare a noastrA.
Bulgarii pot avea planuri de sau
Dunrtrei pe la Rusciuk-Giurgiu, sau Nicopole-Turnu-Mrigurele,
indreptându-se asupra Bucurestilor, prin aceasta acoperindu-si
direct 'Capita la; sau se adune regiunea Rusciuk-
inainteze ocupe Dobrogea.
Trecerea la Rusciuk-Giurgiu gAsindu-se la 40
de Turtucaia vre-o 60 de Bucuresti cade
Turtucaiei fortificatiile ei.
numai trecerea dela Nicopole care
prea mult pe Bulgari de obiectivul vizat,
De planul Statului Major bulgar nu era acum
de a trece prin acea ci de a se regiunea
Rusciuk*mtla-Varna putând in Dobrogea in
Muntenia. In cazul unei treceri a Românilor prin puncte,
prin o pozitie de flanc ar Sofia ar tine piept
unei invazii din Dobrogea.
adunare trebue luate
Biela-Thrnova-Sumla-Razgrad ca mai departe de frontierA,
adunarea trupelor.
Liniile de invazie din regiune ar fi acest caz
Linia Rusciuk-Turtucaia-Silistra care poate
www.dacoromanica.ro

77. 76
fie de pozitia dela Turtucaia de pozitia
dela Silistra, de dintre aceste orase
constituesc bune pozitii opunere.
2. Linia Razgrad-Hagifaclar-Staroselo
la frontiera de Turtucaia.
3. Liniile urcea-Akadânlar-Srumla-Rahmann
pot fi interzise la intrarea
Omurcea apoi la Alfatar Silistra.
4. drumul
Dobrici ce poate fi interzis de Dobriciului.
5. Linia Varna-Baladgea-Bazargic ce fi
de culmile Dobriciului.
6. Linia poate fi inter-
la la Teké.
Atitudinea.
Din cele spuse la formele de teren cä regiunea
cu liniile de invazie zise ale Deliormanului, este o regiune care
fortifieatiile Turtucaia Silistra se vor
opune mod
o defensiva acest senz pentru
se impune, vedere forma terenului bulgar,
trecerea frontierei.
cazul unei invaziuni bulgare vedere pozithle
fortificate dela Turtucaia Silistra, din jurul Dobriciului
a Mgrei va atrage o parte din fortele principale de invazie,
de cazul obstacolul dela Dobrici va fi
se vor mult mai usor apoi pe
drumul Dobriciului vor puná pe
i ce duce spre Cobadin, care e comunicatiilor
de acolo la Medgidia prin aceasta s'ar
pune pe Dobrogea
www.dacoromanica.ro

78. 77
Pentru a face o opunere mai mare se impune numai
fortificarea Dobriciului, ale Cobadinului Medgidiei.
Din cele spuse Dobrogea are mare
importantit anume pentru motivele, :
1. incercuirea teatrului principal Muntenia.
2. Opreste unirea de Nord cu
dela Sud.
3. Contine drumul spre Mare.
4.
5. o pozitie flanc
pentru un ce s'ar înainteze asupra Bucu-
restilor. Pentru aceste motive trebue
timp ei.
Fortificarea punctelor expuse mai sus se impune.
Prin pacea dela 1913 Guvernul trebuia
principiul fi cilutat a
frontiera mai aproape calea Rusciuk-Novi-Ba-
zar-Varna, pentru a platoul Deliormanului.
Guvernul Bulgar
o portiune din Serbia,
pe Rusia care i-a dat independenta desigur ne
va pe noi care seama de toate principiile
etnografice cuviintit când altii le nesocotesc.
In asemenea ehestiuni totdeauua primeze
celui mai tare noi 1913 trebuiâ facem
primeze acest lucru.
COPACIUS JUNIOR.
www.dacoromanica.ro

79. CÂTEVA CONSIDERATIUNI GENERALE
DOBROGEI
Civilizatia ca al evolutiei, e direct cu
inflorirea strtrei economice a popoarelor, o care
n'are un punct mare, de unde adevarate
comerciale spre mondiale e o tara datoria
mai de aceasta, sentimentul conservarei nea-
impune din toate de vedere
acest al noastre care se Dobrogea care
este adevarata fereastra a României.
din istorie suntem martori ai luptei
titaniee, de rus pentru indeplinirea
visului Petru Mare de care e propäsirea
acestei lupta pentru deschiderea strâmtorilor. Constan-
tinopolul, cheiaprientului, internationalizat visul
ca noastre atinse, bastimentele românesti vor puteo.
tricolorul oceanul Atlantic Pacific,
inconjurul lumei, steagul fata tunurilor
din forturile turcesti.
CAlauzit de aceste gânduri aria acelora,
nenorocire sunt Tara cari Tulcea
ori Sulina prin striine, provincie de im-
prin ei are izvoare de
interne de considerabile, cât poate din
acest punct de vedere un mare rol propasirea României.
ce zicea E. von Sydow, numai despre o parte a acestei
www.dacoromanica.ro

80. 79
provincii, ocazia Congresului Paris la 1856, cand Europa
ne redase delta
«De cand s'au dat Moldovei gurile DunArei,
asupra ochii Europe dep. de mult
timp, i-a acesteia indatorirea de a-si
tele ei nationale conformitate timpului;
asimileze elemente straine cari nu vor fi recalcitrante spre a-i
da ajutor mijloacele secolului nostru inteligent, mun-
din toate puterile spre un viitor Raspunsul
ce mod se poate face aceasta nu poate fi :
baza elementelor >.
cuvinte:
«Fantazia, cititorului poate acum luncile
Dunarei lat de diguri, canale,
colibelor de porturi orase
prin munca unor oameni harnici doua
Lombardie, o a doua Marei-Negre!
nu ar de sigur fata ochilor nici decum un tablou
fantastic pentru reaHzarea nu ar
turale pentru care mijloacele secolului nu i-ar da
ajutorul necesar, ar un tablou pentru realizarea
cirnia e nevoe o stare asezate, care sä dom-
neasci ordinea unei durabile de
a popor silnitos»
brawl Chilia la
Tara tot marele nostru fluviu, se
la Est cu pe o 234
km. de iar la Sud o linie strategica o
desparte de Bulgaria. Pe o de 23.145 km. (vorbesc
de Dobrogea), locuesc vre-o 623.847 suflete de
diferite strazile oraselor acestei pro-
') E von Sydor. Ein Blick auf das russisch-tarkische Grenzgebiet an
der unteren Donau, la Dr. G. Antipa. Probleme economice privit. la Delta
Dunrírei. pag. 69.
www.dacoromanica.ro

81. 80
se pare te babilonie, din
cauza diferitelor porturi a limbilor ce se
E din punct de vedere geografic 43°.46'
latitudine de N 25°.2' 27°.20' longitudine de
E, meridianul din Paris.
O dovaditi provincie ne apartine din timpurile
cele mai vechi ne-o titulatura Mircea care
era: «Mare voevod domnitor a tara Ungro-Vlahiei
a de peste munti, pre
(adicA dinspre Ungaria cu toate posesiunile ei)
i herteg banatului Severin domn
de pe la marea cea
mare cetatea stapanitor.).
la 1812 partea de nord anume delta
Dunrtrei a fost mai mult dela
la 1878 ne-a revenit definitiv a fost obiectul
luptelor cari s'o cari
lucrau pentru popularea ei eu colonisti respectivi,
pentru a avea vre-un drept de revindeciiri mai Rusii
au fost mai norocosi din de vedere, trtranii
rusi mai ales Lipovenii veniti dela gurile Donului, s'au
acomodat mai repede viata grea deaceea
populatia ei e mai mult incercarea de colonizare
veterani, oameni sufieient de stat, n'a
dat un rezultat. trebuesc aduse elemente tinere,
elemente viguroase, obicinuite viata grea (vorbesc de inun-
datiile ce au fiecare an), solutia Domnul Dr.
Gr. Antipa, care recomanda de prin satele
Tulcea, ca unii ce sunt obicinuiti cu cari
viiturile apelor nu o nenorocire dar un an de de
zic ei.
Dobrogea poate fi ca
giuni: una muntoasä o regiune
un platon care se Marea
www.dacoromanica.ro