SlideShare uma empresa Scribd logo
1 de 36
Baixar para ler offline
Infecţia cu Clostridium difficile 
epidemiologie, prevenire şi 
control 
Dr. Emil Popa 
medic primar epidemiolog la C.P.C.I.N. 
Spitalul de Pneumoftiziologie Galaţi, România
Perspective istorice: 
• C. difficile a fost descoperit în 1935 în scaunul noi 
născuţilor de către Hall şi O’ Toole şi pentru că era greu 
de crescut în laborator, a fost denumit Bacillus difficile. 
• După 1970 s-a descris “colita după clindamicină” 
manifestată clinic prin diaree severă şi colită 
pseudomembranoasă 
• În 1974 americanii descriu prima epidemie de spital cu 
C. difficile în St. Louis la 21% din pacienţii trataţi cu 
clindamicină (200 cazuri): “colita după clindamicină”. 
• În 1978 se pun la punct metodele de diagnostic al 
toxinelor şi modelul de reproducere a bolii pe rozătoare. 
• După 1990 apar testele de identificare a toxinelor A şi B.
Clostridiile: 
• Bacili Gram pozitivi 
• Anaerobi, trăiesc în intestinele oamenilor 
şi animalelor 
• În contact cu aerul se transformă în spori 
• Produc exotoxine, puternice otrăvuri 
biologice (toxina tetanică, toxina botulinică 
etc.) 
• Prin neutralizarea toxinelor se produc 
anatoxine folosite la vaccinare.
Clostridium difficile 
• Bacil Gram pozitiv, strict 
anaerob, formator de spori 
bacilari. 
• Forma vegetativă moare 
repede în contact cu aerul 
atmosferic 
• Sporii sunt forma de 
supravieţuire a bacteriei în 
mediul înconjurator şi sunt 
viabili perioade mari de timp. 
• Creşte pe medii selective 
anaerobe în 2 zile.
Importanţa sporilor: 
• Rezistă la căldură, uscăciune şi la majoritatea 
dezinfectantelor uzuale. 
• Rezistă la antibiotice întrucât acestea inhiba 
creşterea bacteriană în diferitele faze ale ei, iar 
sporul este inactiv metabolic. 
• Supravieţuiesc bine în mediul de spital (peste 6 
luni). 
• Nu sunt formă reproductivă a bacteriei, ci 
strategia ei de supravieţuire în medii ostile. 
• Sunt distruşi de căldură şi de dezinfectantele 
care generează oxigen activ (clor, peroxizi)
Rezervorul de C. difficile 
• Gazdele sale în natură sunt mamiferele: bovine, 
cabaline, purceii, rozătoare, câini, pisici şi 
oameni. 
• Până la 50% din nou-născuţi au C.difficile în 
scaun la cateva zile după naştere, apoi 
procentul scade progresiv. Nu fac IVD, de aceea 
testarea nu se recomandă sub 3 ani. 
• Între 5-7% dintre adulţi prezintă în intestine 
bacteria, dar procentele nu sunt bine cunoscute 
în România. 
• La pacienţii plurispitalizaţi portajul trece de 50%.
Procesul epidemiologic 
Sursa de Infecţie 
• Bolnavul cu infecţie cu Clostridium difficile. 
– Elimină cantităţi enorme de clostridii în scaun diareic 
– În contact cu aerul clostridiile se transformă în spori 
– Sporii se găsesc în număr mare în mediul de spital 
înconjurator bolnavului (paturi, lenjerie de corp şi de 
pat, saltele, pături, mobilier, paviment, obiecte 
sanitare etc.) 
• Purtătorii de C.difficile: rol fără importanţă 
• Animalele: nesemnificativ.
Procesul epidemiologic 
Calea de transmitere: 
• DIRECTĂ: prin contact interuman cu bolnavi cu 
ICD, în special prin mână murdară. 
• MÂNA MURDARĂ: poate fi contaminată direct 
prin autocontaminare, sau indirect prin contact 
cu obiecte contaminate, suprafeţe, clanţe, etc. 
• INDIRECTĂ: prin contact indirect, între bolnavul 
cu ICD şi persoanele expuse interferându-se 
diferite obiecte: îmbrăcăminte, instrumentar 
medico-chirurgical, termometre, mobilier etc. 
• ALIMENTELE, APA: rol presupus, încă neclar
Procesul epidemiologic 
Receptivitate: generală 
• Vârsta peste 65 de ani, frecvent peste 80 de ani 
• Spitalizare prelungită, sau internare în instituţii de 
asistenţă medicală pe termen lung 
• Antibioticoterapia prelungită (unele antibiotice mai mult 
decât altele, în special fluorquinolone, cefalosporine) 
• Co-morbidităţi asociate 
• Sarcina 
• Chirurgia tubului digestiv inferior 
• Tratamentele cu IPP (inhibitor de pompă de protoni) sau 
antihistaminice de tip H2 
• Dietele drastice, sau cele monotone
Rolul Antibioterapiei: 
• Toate antibioticele pot determina apariţia ICD 
(inclusiv metronidazol şi vancomcina) 
• Riscul devine major pentru apariţia ICD după: 
– Clindamicină 
– Cefalosporine 
– Fluoroquinolone 
• Antibioticele determină alterarea echilibrului 
florei intestinale, distrugând flora normală 
(“băieţii buni”) şi determinând proliferarea şi 
colonizarea intestinului cu C. difficile (“băieţii 
răi”).
Impactul restricţionarii Fluoroquinolonelor 
asupra evoluţie cazurilor de ICD în SUA 
(după CDC) 
fluorquinolone 
cefalosporine 
Începutul restricţiei 
Ridicarea restrictiei 
Restricţie 
2005 2006 2007 
2000 
1500 
1000 
500
25 
20 
15 
10 
5 
0 
Jul 
CDC 
Beginning of outbreak period 
Sep 
Nov 
Jan 
Mar 
May 
Jul 
Sep 
Nov 
Jan 
Quinolone restriction 
Mar 
May 
Jul 
Sep 
Nov 
Jan 
Mar 
Number of Cases 
Month and Year 
New housekeeping company 
Quinolone restriction 
partially lifted 
2004 2005 2006 2007 
Desperate Measures for Desperate Times: Restricting all 
Fluoroquinolones to End an Outbreak
Patogeneză: 
1. Bacteriile în exces produc 
toxine A şi B 
2. Toxinele produc leziuni 
ale mucoasei intestinale. 
3. Toxina A produce 
blocarea absorbţiei 
lichidelor intestinale şi 
secreţie de albumina 
(membrane). 
4. Toxina B produce 
necroze, accelerarea 
tranzitului intestinal 
(diaree).
Definiţii de caz:caz suspect 
Caz suspect – orice persoană care prezintă 
un sindrom diareic, sau megacolon toxic 
ŞI care în ultimele 8 săptămâni: 
– a fost internată în spital, SAU 
– a venit în contact (în spital / familie / 
colectivitate) cu un caz ICD cunoscut, SAU 
– a utilizat antibiotice/imunosupresoare/inhibitori 
de pompă de protoni
Definiţii de caz:caz confirmat 
Caz confirmat - orice caz suspect care prezintă 
UNUL din următoarele criterii diagnostice: 
– test pozitiv de detecţie a toxinei CD A şi / sau B în 
materiile fecale 
– examen colonoscopic - colon cu aspect de colită 
pseudomembranoasă 
– examen histopatologic al unei piese bioptice (obţinută 
prin colonoscopie / intraoperator / necroptic)– aspect 
caracteristic pe piesă de colită pseudomembranoasă. 
– Test real-time PCR pozitiv pentru genele CD care 
codifică toxinele A şi / sau B.
Clasificarea epidemiologică după 
locul întâmplării ICD: 
ICD nosocomială: 
– debut în spital după minim 48 de ore de la internare 
(debut spitalicesc), sau 
– debut în spital în primele 48 de ore de la internare 
(pacient internat în altă unitate sanitară în urmă cu 
mai puţin de 4 săptămâni), sau 
– debut la domiciliu în primele 4 săptămâni de la 
externare (debut în comunitate) ŞI legatură 
epidemiologica cu alte cazuri de infecţie/colonizare 
CD
Clasificarea epidemiologică după 
locul întâmplării ICD: 
ICD comunitară: debut la domiciliu la mai mult de 
12 săptămâni de la ultima internare şi în spital, 
dacă apare în primele două zile de spitalizare, 
ICD nedeterminată: debut la domiciliu la 4-12 
săptămâni de la ultima externare 
Observaţie: atat in comunitate cât şi în unităţile 
sanitare se pot înregistra şi cazuri de ICD 
asociată antibioterapiei / imunosupresoare / 
inhibitori de pompă de protoni, fără legătură 
epidemiologică cu alte cazuri din spital sau din 
comunitate.
Clasificarea epidemiologică după 
locul întâmplării ICD: 
INTERNARE EXTERNARE 
48 h 4 săptămâni 8 săpt. 
NOSOCOMIALĂ NEDETERMINATĂ 
COMUNITARĂ
PLAN DE MĂSURI 
DE PREVENIRE ŞI CONTROL AL ICD: 
• Măsuri faţă de suspecţi 
• Măsuri faţă de cazurile 
confirmate 
• Măsuri faţă de contacţi 
• Măsuri faţă de calea de 
transmitere
MĂSURI FAŢĂ DE SUSPECŢI: 
1. Evaluarea bolnavului în vederea încadrării 
în definiţia de caz în funcţie de: 
– Simptomatologie: scaune apoase, sau cu mucus, 
mai rar cu pseudomembrane 
– antecedentele de internări din ultimele luni 
– tratamentele antibiotice în spital sau în 
ambulator 
– tratamente cu antihistaminice de tip H2 
– tratamente cu inhibitori de pompă de protoni 
– tratamente imunosupresive 
– regimuri dietetice excesive 
– contact cu caz de ICD recent
MĂSURI FAŢĂ DE SUSPECŢI: 
2. Recoltare din scaun spontan a unei probe pentru 
determinarea prezentei toxinelor A şi B a C.D. Se 
recoltează dintr-o porţiune cât mai modificată 
(mucus şi/sau sânge) conform procedurii. 
3. Izolare funcţională până la primirea rezultatului în 
salon cu grup sanitar propriu, dedicat cazurilor 
suspecte de boli infecţioase (izolator, sau subzonă 
septică). Pacientul serveşte masa la salon. 
4. Pănă la primirea rezultatului determinării toxinei A şi 
B a C. difficile sunt restricţionate deplasările 
pacientului în afara salonului în care este îngrijit.
Măsuri faţă de cazurile 
confirmate: 
1. Evaluarea bolnavului în vederea stabilirii 
modului de izolare: 
• Cazurile care nu necesită îngrijiri de terapie 
intensivă, sau îngrijiri chirurgicale se îndrumă spre 
Spitalul de Boli Infecţioase. 
• Cazurile care necesită îngrijiri de terapie intensivă, 
sau îngrijiri chirurgicale se izolează pe secţie, într-un 
salon cu grup sanitar propriu, dedicat special acestor 
cazuri. Pacientul serveşte masa la salon. 
• Izolarea ţine inclusiv 72 de ore după normalizarea 
scaunului.
Măsuri faţă de cazurile 
confirmate: 
2. Monitorizare zilnică în vederea surprinderii evoluţiei 
severe a bolii sau a complicaţiilor. 
3. Tratament etiologic: 
– METRONIDAZOL 500 mg la 8 ore timp de 10 zile în formele 
uşoare sau medii 
– VANCOMICINA 125 mg la 6 ore timp de 10-14 zile în formele 
severe 
N.B. antibioticul ales este adaptat severităţii: este considerată 
eroare majoră tratamentul cu metronidazol în forme severe, dar 
i cel cu vancomicină în ș forme ușoare de ICD 
Nu se admnistrează inhibitoare ale motilitătii intestinale (risc de 
complicaţii).
MĂSURI FAŢĂ DE CALEA DE 
TRANSMITERE: 
• Igiena mâinilor este principala măsură de 
întrerupere a transmisiei ICD: 
• Spălarea mâinilor cu apă şi săpun îndepărtează 
cea mai mare parte din sporii de C.difficile 
• Mănuşile de protecţie de unică folosinţă sunt 
obligatorii de utilizat în procesul de îngrijire al 
bolnavilor cu ICD 
• La efectuarea curăţeniei şi a dezinfecţiei 
salonului, grupurilor sanitare şi a obiectelor din 
interior se vor utiliza obligatoriu mănuşi de 
protecţie care se vor dezinfecta cu substanţe 
clorigene.
MĂSURI FAŢĂ DE CALEA DE 
TRANSMITERE: 
• În saloanele cu bolnavi cu ICD se va asigura o 
cantitate corespunzătoare de materiale sanitare: 
săpun, prosoape de hârtie, soluţii clorigene 
pentru dezinfecţie pentru folosinţa bolnavilor şi a 
personalului sanitar 
• Personalul medical şi de îngrijire nu va părăsi 
saloanele în care sunt trataţi bolnavi cu ICD fără 
a se spăla temeinic pe mâini. Este interzisă 
dezinfecţia mâinilor cu soluţii alcoolice.
MĂSURI FAŢĂ DE CALEA DE 
TRANSMITERE: 
• Curăţarea şi dezinfectia salonului cu accent pe 
grupul sanitar utilizat de bolnavii cu ICD. 
• Se vor utiliza detergenti-dezinfectanţi pentru 
curăţarea obiectelor şi a mobilierului 
• Se vor utiliza solutii clorigene care să asigure o 
concentratie de 5000 ppm (ex. 3 cp. Clorigene 
cu 1,5 g clor activ la 1 litru de apă). 
• Materialele despre care nu se cunoaşte cum vor 
reacţiona la contactul cu clorul vor fi evitate.
DEZINFECŢIA CU SUBSTANŢE 
CLORIGENE: 
• La dezinfecţie se vor utiliza soluţii clorigene care să 
asigure o concentraţie de peste 1000 ppm clor activ, de 
preferinţă 5000 ppm clor activ: 
– 1 cp. Substanţă clorigenă cu 1,5 g clor activ are 1500 ppm la 1 
litru de solutie apoasă 
– 3 cp. Substanţă clorigenă cu 1,5 clor activ are 4500 ppm la 1 
litru de soluţie apoasă. 
– Scaunul bolnavului suspect sau confirmat cu ICD se 
neutralizeaza prin acoperire cu soluţie clorigenă concentrată: 
• hipoclorit de sodiu 10%, 
• soluţie clorigenă concentrată 5000 ppm (3 cp Substanţă 
clorigenă cu 1,5 clor activ la 1 litru de apă). 
• clorură de var soluţie „mamă” 10%
MĂSURI FAŢĂ DE CALEA DE 
TRANSMITERE: 
• Instrumentarul utilizat în investigarea sau 
tratarea bolnavilor cu ICD va fi de preferinţă de 
unică folosinţă. 
• Instrumentarul care nu poate fi sterilizat termic 
va fi sterilizat chimic cu produşi chimici 
generatori de oxigen (ex. ac. Peracetic). 
• Renunţarea la instrumentele, materialele şi 
echipamentele refolosibile care nu se pot 
decontamina corect cum ar fi termometrele 
digitale.
MĂSURI FAŢĂ DE CALEA DE 
TRANSMITERE: 
• Foile de observaţie nu se introduc în salon, 
indicaţiile şi prescripţiile medicale se notează pe 
un caiet şi se vor transcrie în FO în cabinetul 
medical. Pe timpul vizitei caietul nu va fi pus pe 
patul bolnavilor. 
• Lenjeria de pat şi de corp a pacienţilor cu ICD nu 
se scutură, nu se sortează, ci se introduce direct 
în saci de plastic de culoare galbenă, care se 
vor trimite la Blocul Spălatoriei împreună cu o 
nota de solicitare a dezinfecţiei cu substanţe 
clorigene înainte de a fi prelucrate.
MĂSURI FAŢĂ DE CALEA DE 
TRANSMITERE: 
• Deşeurile rezultate din activităţile medicale se 
colectează corespunzător categoriei lor 
(înţepătoare-tăietoare, infecţioase etc.). 
• Deşeurile menajere rezultate din saloanele în 
care se îngrijesc pacienţi cu ICD se colectează 
ca deşeuri infecţioase şi urmează circuitul 
acestora. 
• Dezinfecţia terminală a saloanelor în care au 
fost cazaţi bolnavi cu ICD se va efectua cu 
substanţe generatoare de oxigen activ prin 
nebulizare: peroxizi de hidrogen.
MĂSURI FAŢĂ DE POPULAŢIA 
RECEPTIVĂ (CONTACŢII CAZURILOR 
CONFIRMATE): 
• Contacţii din randul personalului vor fi 
catagrafiaţi şi îşi vor declara zilnic starea de 
sanatate la intrarea şi la ieşirea din tură. Starea 
de sănătate se consemnează în caietul de 
predare-primire al turei de către asistenta şefă şi 
de asistenta de serviciu. 
• Pe fiecare secţie se va desemna personalul 
mediu şi de îngrijire dedicat asistenţei acestor 
bolnavi, cărora li se va asigura mănusi, halate 
de protecţie, săpun şi prosoape de hârtie în 
cantitate suficientă.
MĂSURI FAŢĂ DE POPULAŢIA 
RECEPTIVĂ (CONTACŢII CAZURILOR 
CONFIRMATE): 
• În situaţia în care din considerente de lipsă de 
personal nu se poate asigura personal mediu şi 
de îngrijire dedicat bolnavilor cu ICD, se va 
asigura schimbarea echipamentului de protecţie 
şi utilizarea halatelor de unică folosinţă la 
activităţile desfăşurate în saloanele cu pacienţi 
cu ICD. 
• Este interzis pentru personalul de îngrijire 
dedicat asistenţei bolnavilor cu ICD să lucreze în 
oficiile alimentare de pe secţii.
MĂSURI FAŢĂ DE POPULAŢIA 
RECEPTIVĂ (CONTACŢII CAZURILOR 
CONFIRMATE): 
• Pentru contacţii rude cu pacienţii cu ICD: 
– se va limita contactul cu bolnavul la strictul necesar 
– se va interzice aşezarea pe patul bolnavului 
– se vor echipa cu halate de unică folosinţă 
– se vor informa aparţinătorii asupra: 
– măsurilor de prevenire a transmiterii infecţiei cu C. difficile 
– accentul se va pune pe spălarea mâinilor şi dezinfectia grupului 
sanitar. 
• Se vor informa aparţinătorii cu privire la modul 
de dezinfecţie al lenjeriei şi efectelor personale 
ale pacientului.
PROFILAXIA IC: 
• Utilizarea corectă a tratamentului 
antimicrobial şi reducerea numărului de 
prescrieri nejustificate (în prezent 30-50%) 
• Scăderea duratei de spitalizare a pacienţilor 
• Controlul ICD în unităţile sanitare cu paturi 
• Prudenţă în admnistrarea de cefalosporine, 
clindamicină şi fluorquinolone. 
• Înlocuireaacestora cu alte clase: cicline, 
cotrimoxazol, fosfomicina, nitrofurantoin.
ABUZUL DE ANTIBIOTICE: 
vânzarea în farmaciile cu circuit deschis 2012: 
• Antibiotice sistemice 29,76 DDD/1000 locuitori/zi 
(defined daily dose), locul 3 UE după Cipru şi Grecia 
• Peniciline: 17,23 DDD/1000loc/zi, primul loc UE, (58% 
din vânzari de AB, din care 40% reprezintă amoxicilină) 
• Alte beta-lactamine (cefalosporine, carbapeneme): 3,94 
DDD/1000loc/zi; locul 5 UE (13% din vânzari de AB) 
• Chinolone: 3,17 DDD/1000loc/zi; locul 3 UE, de 2,45 ori 
mediana consumului din UE, locul doi la consum de CIP 
• Sulfamide şi trimetoprim 0,92 DDD/1000loc/zi; în locul 7 
• Cicline 1,39 DDD/1000loc/zi; locul 21 din UE, (4.7% 
vănzari AB). 
Sursa: CARMIN-ROM 2012 (Consumul de antibiotice, Rezistenţa microbiană, Infecţii Nosocomiale în 
România - 2012)
Mulţumesc pentru atenţie! 
Galatz 1893, gravură în lemn de Francis Davis Millet, gravor de război în 1877 
pentru New York Herald, London Daily News şi London Graphic.

Mais conteúdo relacionado

Semelhante a Clostridium difficile prezentare în limba româna

Recoltarea probelor clostridium difficile
Recoltarea probelor clostridium difficileRecoltarea probelor clostridium difficile
Recoltarea probelor clostridium difficileMariaBivol4
 
Recoltarea probelor clostridium difficile
Recoltarea probelor clostridium difficileRecoltarea probelor clostridium difficile
Recoltarea probelor clostridium difficileMariaBivol4
 
Ghid de preventie, diagnostic si tratament clostridium difficile 12948 12853
Ghid de preventie, diagnostic si tratament clostridium difficile 12948 12853Ghid de preventie, diagnostic si tratament clostridium difficile 12948 12853
Ghid de preventie, diagnostic si tratament clostridium difficile 12948 12853mariagabriela79
 
Bolile aparatului digestiv
Bolile aparatului digestivBolile aparatului digestiv
Bolile aparatului digestivRianaPatrascu
 
Tintinalli sec13 cap_159_spre reviz
Tintinalli sec13 cap_159_spre revizTintinalli sec13 cap_159_spre reviz
Tintinalli sec13 cap_159_spre revizAdina Gheorghiu
 
Gripa pandemica
Gripa pandemicaGripa pandemica
Gripa pandemicapollysun
 
Anexa lista serviciilor acordate de medic
Anexa   lista serviciilor acordate de medicAnexa   lista serviciilor acordate de medic
Anexa lista serviciilor acordate de medicCostel Stanciu
 
25. infectii in cancer
25. infectii in cancer25. infectii in cancer
25. infectii in canceralexandru alic
 
Necrobaciloza (sindromul lemmiere)
Necrobaciloza (sindromul lemmiere)Necrobaciloza (sindromul lemmiere)
Necrobaciloza (sindromul lemmiere)Traian Mihaescu
 
3.2 tehnica de prelevare a materialului biologic
3.2 tehnica de prelevare a materialului biologic3.2 tehnica de prelevare a materialului biologic
3.2 tehnica de prelevare a materialului biologicEugen Tabac
 
Epidemia de pertussis ppt
Epidemia de pertussis pptEpidemia de pertussis ppt
Epidemia de pertussis pptTraian Mihaescu
 
Covid 19-un-an-de-provocari
Covid 19-un-an-de-provocariCovid 19-un-an-de-provocari
Covid 19-un-an-de-provocariTraian Mihaescu
 

Semelhante a Clostridium difficile prezentare în limba româna (20)

Tuberculoza (2)
Tuberculoza (2)Tuberculoza (2)
Tuberculoza (2)
 
Recoltarea probelor clostridium difficile
Recoltarea probelor clostridium difficileRecoltarea probelor clostridium difficile
Recoltarea probelor clostridium difficile
 
Recoltarea probelor clostridium difficile
Recoltarea probelor clostridium difficileRecoltarea probelor clostridium difficile
Recoltarea probelor clostridium difficile
 
Ghid de preventie, diagnostic si tratament clostridium difficile 12948 12853
Ghid de preventie, diagnostic si tratament clostridium difficile 12948 12853Ghid de preventie, diagnostic si tratament clostridium difficile 12948 12853
Ghid de preventie, diagnostic si tratament clostridium difficile 12948 12853
 
Boli infectioase
Boli infectioaseBoli infectioase
Boli infectioase
 
Bolile aparatului digestiv
Bolile aparatului digestivBolile aparatului digestiv
Bolile aparatului digestiv
 
Tintinalli sec13 cap_159_spre reviz
Tintinalli sec13 cap_159_spre revizTintinalli sec13 cap_159_spre reviz
Tintinalli sec13 cap_159_spre reviz
 
Hepatita
HepatitaHepatita
Hepatita
 
Tuberculoza
TuberculozaTuberculoza
Tuberculoza
 
Gripa pandemica
Gripa pandemicaGripa pandemica
Gripa pandemica
 
Anexa lista serviciilor acordate de medic
Anexa   lista serviciilor acordate de medicAnexa   lista serviciilor acordate de medic
Anexa lista serviciilor acordate de medic
 
25. infectii in cancer
25. infectii in cancer25. infectii in cancer
25. infectii in cancer
 
Tuberculoza la-copii
Tuberculoza la-copiiTuberculoza la-copii
Tuberculoza la-copii
 
Necrobaciloza (sindromul lemmiere)
Necrobaciloza (sindromul lemmiere)Necrobaciloza (sindromul lemmiere)
Necrobaciloza (sindromul lemmiere)
 
3.2 tehnica de prelevare a materialului biologic
3.2 tehnica de prelevare a materialului biologic3.2 tehnica de prelevare a materialului biologic
3.2 tehnica de prelevare a materialului biologic
 
Epidemia de pertussis ppt
Epidemia de pertussis pptEpidemia de pertussis ppt
Epidemia de pertussis ppt
 
Lecţie colon-2010
Lecţie colon-2010Lecţie colon-2010
Lecţie colon-2010
 
Virusurile
VirusurileVirusurile
Virusurile
 
аня плюс аня.docx
аня плюс аня.docxаня плюс аня.docx
аня плюс аня.docx
 
Covid 19-un-an-de-provocari
Covid 19-un-an-de-provocariCovid 19-un-an-de-provocari
Covid 19-un-an-de-provocari
 

Clostridium difficile prezentare în limba româna

  • 1. Infecţia cu Clostridium difficile epidemiologie, prevenire şi control Dr. Emil Popa medic primar epidemiolog la C.P.C.I.N. Spitalul de Pneumoftiziologie Galaţi, România
  • 2. Perspective istorice: • C. difficile a fost descoperit în 1935 în scaunul noi născuţilor de către Hall şi O’ Toole şi pentru că era greu de crescut în laborator, a fost denumit Bacillus difficile. • După 1970 s-a descris “colita după clindamicină” manifestată clinic prin diaree severă şi colită pseudomembranoasă • În 1974 americanii descriu prima epidemie de spital cu C. difficile în St. Louis la 21% din pacienţii trataţi cu clindamicină (200 cazuri): “colita după clindamicină”. • În 1978 se pun la punct metodele de diagnostic al toxinelor şi modelul de reproducere a bolii pe rozătoare. • După 1990 apar testele de identificare a toxinelor A şi B.
  • 3. Clostridiile: • Bacili Gram pozitivi • Anaerobi, trăiesc în intestinele oamenilor şi animalelor • În contact cu aerul se transformă în spori • Produc exotoxine, puternice otrăvuri biologice (toxina tetanică, toxina botulinică etc.) • Prin neutralizarea toxinelor se produc anatoxine folosite la vaccinare.
  • 4. Clostridium difficile • Bacil Gram pozitiv, strict anaerob, formator de spori bacilari. • Forma vegetativă moare repede în contact cu aerul atmosferic • Sporii sunt forma de supravieţuire a bacteriei în mediul înconjurator şi sunt viabili perioade mari de timp. • Creşte pe medii selective anaerobe în 2 zile.
  • 5. Importanţa sporilor: • Rezistă la căldură, uscăciune şi la majoritatea dezinfectantelor uzuale. • Rezistă la antibiotice întrucât acestea inhiba creşterea bacteriană în diferitele faze ale ei, iar sporul este inactiv metabolic. • Supravieţuiesc bine în mediul de spital (peste 6 luni). • Nu sunt formă reproductivă a bacteriei, ci strategia ei de supravieţuire în medii ostile. • Sunt distruşi de căldură şi de dezinfectantele care generează oxigen activ (clor, peroxizi)
  • 6. Rezervorul de C. difficile • Gazdele sale în natură sunt mamiferele: bovine, cabaline, purceii, rozătoare, câini, pisici şi oameni. • Până la 50% din nou-născuţi au C.difficile în scaun la cateva zile după naştere, apoi procentul scade progresiv. Nu fac IVD, de aceea testarea nu se recomandă sub 3 ani. • Între 5-7% dintre adulţi prezintă în intestine bacteria, dar procentele nu sunt bine cunoscute în România. • La pacienţii plurispitalizaţi portajul trece de 50%.
  • 7. Procesul epidemiologic Sursa de Infecţie • Bolnavul cu infecţie cu Clostridium difficile. – Elimină cantităţi enorme de clostridii în scaun diareic – În contact cu aerul clostridiile se transformă în spori – Sporii se găsesc în număr mare în mediul de spital înconjurator bolnavului (paturi, lenjerie de corp şi de pat, saltele, pături, mobilier, paviment, obiecte sanitare etc.) • Purtătorii de C.difficile: rol fără importanţă • Animalele: nesemnificativ.
  • 8. Procesul epidemiologic Calea de transmitere: • DIRECTĂ: prin contact interuman cu bolnavi cu ICD, în special prin mână murdară. • MÂNA MURDARĂ: poate fi contaminată direct prin autocontaminare, sau indirect prin contact cu obiecte contaminate, suprafeţe, clanţe, etc. • INDIRECTĂ: prin contact indirect, între bolnavul cu ICD şi persoanele expuse interferându-se diferite obiecte: îmbrăcăminte, instrumentar medico-chirurgical, termometre, mobilier etc. • ALIMENTELE, APA: rol presupus, încă neclar
  • 9. Procesul epidemiologic Receptivitate: generală • Vârsta peste 65 de ani, frecvent peste 80 de ani • Spitalizare prelungită, sau internare în instituţii de asistenţă medicală pe termen lung • Antibioticoterapia prelungită (unele antibiotice mai mult decât altele, în special fluorquinolone, cefalosporine) • Co-morbidităţi asociate • Sarcina • Chirurgia tubului digestiv inferior • Tratamentele cu IPP (inhibitor de pompă de protoni) sau antihistaminice de tip H2 • Dietele drastice, sau cele monotone
  • 10. Rolul Antibioterapiei: • Toate antibioticele pot determina apariţia ICD (inclusiv metronidazol şi vancomcina) • Riscul devine major pentru apariţia ICD după: – Clindamicină – Cefalosporine – Fluoroquinolone • Antibioticele determină alterarea echilibrului florei intestinale, distrugând flora normală (“băieţii buni”) şi determinând proliferarea şi colonizarea intestinului cu C. difficile (“băieţii răi”).
  • 11. Impactul restricţionarii Fluoroquinolonelor asupra evoluţie cazurilor de ICD în SUA (după CDC) fluorquinolone cefalosporine Începutul restricţiei Ridicarea restrictiei Restricţie 2005 2006 2007 2000 1500 1000 500
  • 12. 25 20 15 10 5 0 Jul CDC Beginning of outbreak period Sep Nov Jan Mar May Jul Sep Nov Jan Quinolone restriction Mar May Jul Sep Nov Jan Mar Number of Cases Month and Year New housekeeping company Quinolone restriction partially lifted 2004 2005 2006 2007 Desperate Measures for Desperate Times: Restricting all Fluoroquinolones to End an Outbreak
  • 13. Patogeneză: 1. Bacteriile în exces produc toxine A şi B 2. Toxinele produc leziuni ale mucoasei intestinale. 3. Toxina A produce blocarea absorbţiei lichidelor intestinale şi secreţie de albumina (membrane). 4. Toxina B produce necroze, accelerarea tranzitului intestinal (diaree).
  • 14. Definiţii de caz:caz suspect Caz suspect – orice persoană care prezintă un sindrom diareic, sau megacolon toxic ŞI care în ultimele 8 săptămâni: – a fost internată în spital, SAU – a venit în contact (în spital / familie / colectivitate) cu un caz ICD cunoscut, SAU – a utilizat antibiotice/imunosupresoare/inhibitori de pompă de protoni
  • 15. Definiţii de caz:caz confirmat Caz confirmat - orice caz suspect care prezintă UNUL din următoarele criterii diagnostice: – test pozitiv de detecţie a toxinei CD A şi / sau B în materiile fecale – examen colonoscopic - colon cu aspect de colită pseudomembranoasă – examen histopatologic al unei piese bioptice (obţinută prin colonoscopie / intraoperator / necroptic)– aspect caracteristic pe piesă de colită pseudomembranoasă. – Test real-time PCR pozitiv pentru genele CD care codifică toxinele A şi / sau B.
  • 16. Clasificarea epidemiologică după locul întâmplării ICD: ICD nosocomială: – debut în spital după minim 48 de ore de la internare (debut spitalicesc), sau – debut în spital în primele 48 de ore de la internare (pacient internat în altă unitate sanitară în urmă cu mai puţin de 4 săptămâni), sau – debut la domiciliu în primele 4 săptămâni de la externare (debut în comunitate) ŞI legatură epidemiologica cu alte cazuri de infecţie/colonizare CD
  • 17. Clasificarea epidemiologică după locul întâmplării ICD: ICD comunitară: debut la domiciliu la mai mult de 12 săptămâni de la ultima internare şi în spital, dacă apare în primele două zile de spitalizare, ICD nedeterminată: debut la domiciliu la 4-12 săptămâni de la ultima externare Observaţie: atat in comunitate cât şi în unităţile sanitare se pot înregistra şi cazuri de ICD asociată antibioterapiei / imunosupresoare / inhibitori de pompă de protoni, fără legătură epidemiologică cu alte cazuri din spital sau din comunitate.
  • 18. Clasificarea epidemiologică după locul întâmplării ICD: INTERNARE EXTERNARE 48 h 4 săptămâni 8 săpt. NOSOCOMIALĂ NEDETERMINATĂ COMUNITARĂ
  • 19. PLAN DE MĂSURI DE PREVENIRE ŞI CONTROL AL ICD: • Măsuri faţă de suspecţi • Măsuri faţă de cazurile confirmate • Măsuri faţă de contacţi • Măsuri faţă de calea de transmitere
  • 20. MĂSURI FAŢĂ DE SUSPECŢI: 1. Evaluarea bolnavului în vederea încadrării în definiţia de caz în funcţie de: – Simptomatologie: scaune apoase, sau cu mucus, mai rar cu pseudomembrane – antecedentele de internări din ultimele luni – tratamentele antibiotice în spital sau în ambulator – tratamente cu antihistaminice de tip H2 – tratamente cu inhibitori de pompă de protoni – tratamente imunosupresive – regimuri dietetice excesive – contact cu caz de ICD recent
  • 21. MĂSURI FAŢĂ DE SUSPECŢI: 2. Recoltare din scaun spontan a unei probe pentru determinarea prezentei toxinelor A şi B a C.D. Se recoltează dintr-o porţiune cât mai modificată (mucus şi/sau sânge) conform procedurii. 3. Izolare funcţională până la primirea rezultatului în salon cu grup sanitar propriu, dedicat cazurilor suspecte de boli infecţioase (izolator, sau subzonă septică). Pacientul serveşte masa la salon. 4. Pănă la primirea rezultatului determinării toxinei A şi B a C. difficile sunt restricţionate deplasările pacientului în afara salonului în care este îngrijit.
  • 22. Măsuri faţă de cazurile confirmate: 1. Evaluarea bolnavului în vederea stabilirii modului de izolare: • Cazurile care nu necesită îngrijiri de terapie intensivă, sau îngrijiri chirurgicale se îndrumă spre Spitalul de Boli Infecţioase. • Cazurile care necesită îngrijiri de terapie intensivă, sau îngrijiri chirurgicale se izolează pe secţie, într-un salon cu grup sanitar propriu, dedicat special acestor cazuri. Pacientul serveşte masa la salon. • Izolarea ţine inclusiv 72 de ore după normalizarea scaunului.
  • 23. Măsuri faţă de cazurile confirmate: 2. Monitorizare zilnică în vederea surprinderii evoluţiei severe a bolii sau a complicaţiilor. 3. Tratament etiologic: – METRONIDAZOL 500 mg la 8 ore timp de 10 zile în formele uşoare sau medii – VANCOMICINA 125 mg la 6 ore timp de 10-14 zile în formele severe N.B. antibioticul ales este adaptat severităţii: este considerată eroare majoră tratamentul cu metronidazol în forme severe, dar i cel cu vancomicină în ș forme ușoare de ICD Nu se admnistrează inhibitoare ale motilitătii intestinale (risc de complicaţii).
  • 24. MĂSURI FAŢĂ DE CALEA DE TRANSMITERE: • Igiena mâinilor este principala măsură de întrerupere a transmisiei ICD: • Spălarea mâinilor cu apă şi săpun îndepărtează cea mai mare parte din sporii de C.difficile • Mănuşile de protecţie de unică folosinţă sunt obligatorii de utilizat în procesul de îngrijire al bolnavilor cu ICD • La efectuarea curăţeniei şi a dezinfecţiei salonului, grupurilor sanitare şi a obiectelor din interior se vor utiliza obligatoriu mănuşi de protecţie care se vor dezinfecta cu substanţe clorigene.
  • 25. MĂSURI FAŢĂ DE CALEA DE TRANSMITERE: • În saloanele cu bolnavi cu ICD se va asigura o cantitate corespunzătoare de materiale sanitare: săpun, prosoape de hârtie, soluţii clorigene pentru dezinfecţie pentru folosinţa bolnavilor şi a personalului sanitar • Personalul medical şi de îngrijire nu va părăsi saloanele în care sunt trataţi bolnavi cu ICD fără a se spăla temeinic pe mâini. Este interzisă dezinfecţia mâinilor cu soluţii alcoolice.
  • 26. MĂSURI FAŢĂ DE CALEA DE TRANSMITERE: • Curăţarea şi dezinfectia salonului cu accent pe grupul sanitar utilizat de bolnavii cu ICD. • Se vor utiliza detergenti-dezinfectanţi pentru curăţarea obiectelor şi a mobilierului • Se vor utiliza solutii clorigene care să asigure o concentratie de 5000 ppm (ex. 3 cp. Clorigene cu 1,5 g clor activ la 1 litru de apă). • Materialele despre care nu se cunoaşte cum vor reacţiona la contactul cu clorul vor fi evitate.
  • 27. DEZINFECŢIA CU SUBSTANŢE CLORIGENE: • La dezinfecţie se vor utiliza soluţii clorigene care să asigure o concentraţie de peste 1000 ppm clor activ, de preferinţă 5000 ppm clor activ: – 1 cp. Substanţă clorigenă cu 1,5 g clor activ are 1500 ppm la 1 litru de solutie apoasă – 3 cp. Substanţă clorigenă cu 1,5 clor activ are 4500 ppm la 1 litru de soluţie apoasă. – Scaunul bolnavului suspect sau confirmat cu ICD se neutralizeaza prin acoperire cu soluţie clorigenă concentrată: • hipoclorit de sodiu 10%, • soluţie clorigenă concentrată 5000 ppm (3 cp Substanţă clorigenă cu 1,5 clor activ la 1 litru de apă). • clorură de var soluţie „mamă” 10%
  • 28. MĂSURI FAŢĂ DE CALEA DE TRANSMITERE: • Instrumentarul utilizat în investigarea sau tratarea bolnavilor cu ICD va fi de preferinţă de unică folosinţă. • Instrumentarul care nu poate fi sterilizat termic va fi sterilizat chimic cu produşi chimici generatori de oxigen (ex. ac. Peracetic). • Renunţarea la instrumentele, materialele şi echipamentele refolosibile care nu se pot decontamina corect cum ar fi termometrele digitale.
  • 29. MĂSURI FAŢĂ DE CALEA DE TRANSMITERE: • Foile de observaţie nu se introduc în salon, indicaţiile şi prescripţiile medicale se notează pe un caiet şi se vor transcrie în FO în cabinetul medical. Pe timpul vizitei caietul nu va fi pus pe patul bolnavilor. • Lenjeria de pat şi de corp a pacienţilor cu ICD nu se scutură, nu se sortează, ci se introduce direct în saci de plastic de culoare galbenă, care se vor trimite la Blocul Spălatoriei împreună cu o nota de solicitare a dezinfecţiei cu substanţe clorigene înainte de a fi prelucrate.
  • 30. MĂSURI FAŢĂ DE CALEA DE TRANSMITERE: • Deşeurile rezultate din activităţile medicale se colectează corespunzător categoriei lor (înţepătoare-tăietoare, infecţioase etc.). • Deşeurile menajere rezultate din saloanele în care se îngrijesc pacienţi cu ICD se colectează ca deşeuri infecţioase şi urmează circuitul acestora. • Dezinfecţia terminală a saloanelor în care au fost cazaţi bolnavi cu ICD se va efectua cu substanţe generatoare de oxigen activ prin nebulizare: peroxizi de hidrogen.
  • 31. MĂSURI FAŢĂ DE POPULAŢIA RECEPTIVĂ (CONTACŢII CAZURILOR CONFIRMATE): • Contacţii din randul personalului vor fi catagrafiaţi şi îşi vor declara zilnic starea de sanatate la intrarea şi la ieşirea din tură. Starea de sănătate se consemnează în caietul de predare-primire al turei de către asistenta şefă şi de asistenta de serviciu. • Pe fiecare secţie se va desemna personalul mediu şi de îngrijire dedicat asistenţei acestor bolnavi, cărora li se va asigura mănusi, halate de protecţie, săpun şi prosoape de hârtie în cantitate suficientă.
  • 32. MĂSURI FAŢĂ DE POPULAŢIA RECEPTIVĂ (CONTACŢII CAZURILOR CONFIRMATE): • În situaţia în care din considerente de lipsă de personal nu se poate asigura personal mediu şi de îngrijire dedicat bolnavilor cu ICD, se va asigura schimbarea echipamentului de protecţie şi utilizarea halatelor de unică folosinţă la activităţile desfăşurate în saloanele cu pacienţi cu ICD. • Este interzis pentru personalul de îngrijire dedicat asistenţei bolnavilor cu ICD să lucreze în oficiile alimentare de pe secţii.
  • 33. MĂSURI FAŢĂ DE POPULAŢIA RECEPTIVĂ (CONTACŢII CAZURILOR CONFIRMATE): • Pentru contacţii rude cu pacienţii cu ICD: – se va limita contactul cu bolnavul la strictul necesar – se va interzice aşezarea pe patul bolnavului – se vor echipa cu halate de unică folosinţă – se vor informa aparţinătorii asupra: – măsurilor de prevenire a transmiterii infecţiei cu C. difficile – accentul se va pune pe spălarea mâinilor şi dezinfectia grupului sanitar. • Se vor informa aparţinătorii cu privire la modul de dezinfecţie al lenjeriei şi efectelor personale ale pacientului.
  • 34. PROFILAXIA IC: • Utilizarea corectă a tratamentului antimicrobial şi reducerea numărului de prescrieri nejustificate (în prezent 30-50%) • Scăderea duratei de spitalizare a pacienţilor • Controlul ICD în unităţile sanitare cu paturi • Prudenţă în admnistrarea de cefalosporine, clindamicină şi fluorquinolone. • Înlocuireaacestora cu alte clase: cicline, cotrimoxazol, fosfomicina, nitrofurantoin.
  • 35. ABUZUL DE ANTIBIOTICE: vânzarea în farmaciile cu circuit deschis 2012: • Antibiotice sistemice 29,76 DDD/1000 locuitori/zi (defined daily dose), locul 3 UE după Cipru şi Grecia • Peniciline: 17,23 DDD/1000loc/zi, primul loc UE, (58% din vânzari de AB, din care 40% reprezintă amoxicilină) • Alte beta-lactamine (cefalosporine, carbapeneme): 3,94 DDD/1000loc/zi; locul 5 UE (13% din vânzari de AB) • Chinolone: 3,17 DDD/1000loc/zi; locul 3 UE, de 2,45 ori mediana consumului din UE, locul doi la consum de CIP • Sulfamide şi trimetoprim 0,92 DDD/1000loc/zi; în locul 7 • Cicline 1,39 DDD/1000loc/zi; locul 21 din UE, (4.7% vănzari AB). Sursa: CARMIN-ROM 2012 (Consumul de antibiotice, Rezistenţa microbiană, Infecţii Nosocomiale în România - 2012)
  • 36. Mulţumesc pentru atenţie! Galatz 1893, gravură în lemn de Francis Davis Millet, gravor de război în 1877 pentru New York Herald, London Daily News şi London Graphic.

Notas do Editor

  1. Slide <number> Because antimicrobial use has been recognized as an important risk factor for CDI, it seems prudent to practice antimicrobial stewardship by decreasing the duration of exposure and the number of antimicrobials administered to a patient. The best evidence for decreasing the rates of CDI has been observed with the restriction of cephalosporins, clindamycin and, more recently, fluoroquinolones. The judicious use of antibiotics is important because antibiotic restriction of particular agents in particular settings has been shown to decrease the rates of nosocomial C. difficile diarrhea.1-4 Targeting the use of high-risk agents to which the endemic strains of C. difficile are resistant may be especially valuable.   McNulty C, et al. Successful control of Clostridium difficile infection in an elderly care unit through use of a restrictive antibiotic policy. J Antimicrob Chemother. 1997;40:707-711. Pear SM, et al. Decrease in nosocomial Clostridium difficile-associated diarrhea by restricting clindamycin use. Ann Intern Med. 1994;120:272-277. Climo MW, et al. Hospital-wide restriction of clindamycin: effect on the incidence of Clostridium difficile-associated diarrhea and cost. Ann Intern Med. 1998;128:989-995. Kallen AJ, Thompson A, Ristaino P, Chapman L, Nicholson A, Sim BT, Lessa F, Sharapov U, Fadden E, Boehler R, Gould C, Limbago B, Blythe D, McDonald LC. Complete restriction of fluoroquinolone use to control an outbreak of Clostridium difficile infection at a community hospital. Infect Control Hosp Epidemiol. 2009;30:264-72.