Climatul Investiţional al Republicii Moldova
•Transferir como PPT, PDF•
3 gostaram•2,919 visualizações
Climatul Investiţional al Republicii Moldova
Recomendados
Recomendados
Mais conteúdo relacionado
Mais de ADR Nord
Mais de ADR Nord (20)
Climatul Investiţional al Republicii Moldova
- 1. Climatul Investiţional al Republicii Moldova Ministerul Economiei al Republicii Moldova
- 2. Republica Moldova: poziţie geo-economică avantajoasă (acces la pieţele UE, CSI) 2
- 3. Structura economiei 3
- 4. Evoluţia și prognoza PIB 10 7,8 6,6 7,4 7,5 7,8 7,1 6,4 6,1 5,0 5,5 4,8 3 3,5 4,5 5 2,1 0 -5 -6 -10 Recuperarea economiei naționale după criza economică Indicatori 2009 vs 2010 vs 2011 vs 2011 vs 2008, % 2009, % 2010, % 2008, % Produsul intern brut 94,0 107,1 106,4 107,1 Productia agricola 90,4 107,9 104,6 102,0 Productia industriala 78,9 109,3 107,4 92,9 Export 80,6 120,1 144,1 139,6 Import 66,9 117,6 134,7 106,0 Marfuri transportate 48,8 103,6 116,8 59,7 Investitii in capital fix 66,5 116,4 109,3 84,6 4
- 5. Partenerii comerciali 2011, mil.$ Export: 2221,6 mil. $ Expor Import: 5191,6 mil. $ Import UE: 1087,8 (49 %) UE: 2256,6 (43,5%) CSI: 919,3 (41,4%) CSI: 1713,4 (30 %) 5
- 6. Comerţul exterior în structură 2011, mil. $ 6
- 7. Investiţiile Străine Directe ISD anual, fluxul net , mil. $) 711 541 146 191 258 145 197 207 74 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011, 9 luni ISD cumulativ (mil. $) 3104 2880 2596 2697 1278 1877 844 1020 714 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 9 luni,2011 7
- 8. Distribuţia geografică a ISD (mln. USD) 8
- 9. Structura ISD pe ramuri 9
- 10. De ce Moldova? 10
- 11. De ce Moldova? (cont.) 11
- 12. Investitori existenţi 12
Notas do Editor
- Sunt bucuros să vă urez bun venit la acest for. În discursul meu, voi încerca să vă aduc la cunoștință pe scurt, cu structura şi dinamica economiei naţionale şi desigur cu oportunităţile de investiţii şi de afaceri din Republica Moldova
- Bănuiesc că majoritatea din cei prezenţi şi care vizitează ţara noastră la moment, sunteţi deja familiarizaţi cu situarea geo-politică şi geo-economică a ţării. Tranziţia Moldovei de la economia planificată la economia de piaţă, în mode drastic a alterat structura economiei naţionale, unele sectoare dezvoltîndu-se mult peste cele tradiționale, altele diminuîndu-se esenţial, aşa cum puteţi observa în graficul prezentat. Aici sunt reprezentate ponderile principalelor sectoare ale economiei Moldovei,pentru 1995, 2000, 2005 şi la începutul anului curent, fiind posibilă observarea evoluţiei fiecărui sector în parte. Ponderea sectorului Agricol în PIB scade de la 29,3% în 1995, la 25,4% în 2000, 16,4% în 2005, şi 8,4% în 2009. Ponderea sectorului Industrial în PIB scade de la 24,9% în 1995, la 16,3% în 2000, 15,8% în 2005, şi 13% în 2009. În același timp, ponderea Services în PIB înregistrează o creştere vertiginoasă de la 34,4% în 1995, la 45,9% în 2000, la 53,7% în 2005, si 64,2% în 2009. Prin urmare se observă o schimbare a concentraţiei de la Agricultură şi Industrie spre Servicii. Sunt două explicaţii ale acestei evoluţii: 1 – descreşterea volumului producţiei bunurilor, 2 – adaptarea, modernizarea economiei Moldoveneşti. [CLICK]
- În ciuda faptului că creşterea PIB-ului înregistrată în 2010 de 7,1% și în anul 2011 de 6,4%, economia naţională totuși nu a atins încă nivelul din 2008, una din perioada cea mai favorabilă pentru economia Moldovei. Urmare, în timpul crizei financiare, indicatorii macroeconomici au căzut brusc în toate domeniile: în producţia industrială, investiţiile în capital fix şi transport. Se prognozează de a recupera pozițiile pierdute pînă în anul 2014.
- Comerţul Exterior pe ţară Relaţiile comerciale ale Moldovei, sunt extrem de importante pentru menţinerea echilibrului, din moment ce o bună parte din materia primă şi resursele naturale ne lipsesc, iar piaţa locală nu este satisface nevoia de creştere a producătorilor autohtoni. Prin urmare sunt două întrebări la care trebuie să răspund: Cu cine avem relaţii comerciale? şi Ce vindem şi cumpărăm? Pentru a răspunde la prima întrebare, vă prezint cei mai mari parteneri comerciali ai Moldovei. După cum observaţi în reprezentarea grafică a exporturilor pentru 2011, produsele moldoveneşti se bucură de popularitate atît în piaţa Estică (Rusia 28,2%, Ucraina 6,9%, şi Belarus 3,4%) cît şi în piaţa Vestică (România 16,9%, Italia 9,7%, Germania 5,0%). În mod evident, Moldova salută politica companiilor de a diversifica piaţa de desfacere a produselor sale atît spre CSI cît şi spre UE luînd în consideraţie experienţele trecute dureroase de a se axa pe o singură piaţă (eg. Sistarea vînzării vinurilor şi divinurilor moldoveneşti pe piaţa Federaţiei Ruse). Analog, reprezentarea grafică a importurilor pentru 2011, demonstrează o distribuţie proporţionată pe piaţa locală a produselor din CSI (Ucraina 12,3%, Rusia 15,9%, Belarus 3,8%), produselor din UE (România 11,1%, Germania 7,6%, Italia 6,7%), precum şi a produselor importate din liderii costurilor scăzute China 7,7% şi Turcia 7,1%. [CLICK]
- Principalele produse exportate în conformitate cu Nomenclatorul Mărfurilor sunt produsele de origine vegetală, care acoperă importurile mai mult decât 2 ori. Exportul altor grupuri de produse nu este atât de impunător, cu excepţia industriei textile şi a produselor agro-industriale, care sunt aproape de nivelul importurilor.
- În timpul celor şapte ani din 2002 până în 2008, investiţiile străine directe au crescut de la 84 de milioane dolari în 2002 la 712.8 milioane dolari în 2008. Cu toate acestea, din cauza crizei financiare globale, intrările de investiţii străine directe au scăzut în mod semnificativ în 2009 însumînd doar 127.8 milioane dolari. Potrivit Băncii Naţionale a Moldovei în 9 luni 2011 - 206.7 milioane de dolari. Există o tendinţă de creştere treptată a fluxului de investiţii străine directe. În acelaşi timp, soldul investiţiilor străine directe a crescut de la 549 milioane dolari SUA în 2001 la peste 3,1 miliarde de dolari în 2011, dovedind încă o dată faptul că ţara este o destinaţie favorabilă pentru investiţiile străine.
- Evaluînd procesul investiţional în Republica Moldova e de remarcat, că datele obţinute de la Biroul Naţional de Statistică privind investiţiile străine în 2011 diferă de anii precedenţi, deoarece în conformitate cu cerințele organizațiilor internaționale s-a schimbat metodologia de calcul. Astfel, în volumul investițiilor străine din primul trimestru al acestui an au fost luate în calcul nu numai investiţiile străine pe termen lung, dar și investiţiile pe termen scurt, datoriile față de fondatori, etc. De exemplu, in raportul pentru prima jumătate a anului 2011 a fost inclusă suma datoriei pe termen scurt a Republicii Moldova pentru gazele livrate de Federaţia Rusă. Datorită acestei modificări metodologice, cota Rusiei în structura investiţiilor străine a crescut brusc, devenind cel mai mare investitor în economia naţională.
- Sectoarele, în care sunt îndreptate în primul rând cele mai multe investiţii sunt următoarele: servicii financiare, de 28,7%, industria prelucrătoare – 21,4%, comerţ cu ridicata şi cu amănuntul 16,9%. De asemenea, investiţiile sunt îndreptate în domeniile tranzacțiilor imobiliare – 11,4%, energie electrică, apă și gaz - 9,6%, transportul şi comunicaţii 5,4%. Cu toate acestea, ne îngrijorează nivelul inferior de investiții în sectorul de producție, mă refer în special la domeniul agriculturii.
- De ce Moldova? Deschiderea către ISD: A. Guvernul depune eforturi pentru îmbunătăţirea climatului investiţional B. Se promovează politica tratamentului echitabil atît a oamenilor de afaceri locali, cît şi străini Accesul la o piaţă de 808 milioane de locuitori: A. Acord Preferinţe Comerciale Autonome cu Uniunea Europeană – 501 m i l. B. Acord de Comerţ Liber în cadrul CEFTA – 31 m i l. C. Acorduri de comerţ liber cu ţările CSI şi Georgia – 276 mil. Costuri operaţionale mici şi forţa de muncă ieftină Facilităţi fiscale deosebit de avantajoase A. Rambursarea TVA la investiţiile capitale B. Impozit pe venit 12% pentru persoanele juridice C. Acorduri de evitare a dublei impuneri cu 44 ţări CLICK
- Continuare 5. Oportunităţi de producţie spre export în 7 ZEL, PIL Giurgiuleşti şi AIL Mărculeşti A. scutire de plata TVA şi plata accizelor B. scutire de plata taxelor vamale C. infrastructura de producere deja existentă D. 50 % impozit pe venit din cota pe țară 6. Perspectiva proiectelor PPP A. Împărţirea riscurilor B. Reglementări s implifica t e din domeniu C. Sectoare strategice: transport, energie, apă, canalizare 7. Perspectiva Parcurilor Industriale A. Schimbarea gratuită a destinaţiei terenurilor B. Transfer gratuit a terenurilor publice în proprietatea companiilor administratoare C. Contribuţia statului la formarea infrastructurii de producere D. Limitarea şi programarea controalelor Sectorul bancar dezvoltat A. 15 bănci comerciale operează în Moldova B. prezenţa activă a băncilor străine în Moldova prin domeniul investiţiilor [CLICK]