1. ARTÅ, STIL, COSTUM

2. Descrierea CIP a Bibliotecii Na]ionale a României
Adina NANU
Art~, stil, costum
text: Adina NANU
Manual avizat de Ministerul Educa]iei [i cercet~rii
nr. 1592, luna XI, 2006
ed.: Noi Media Print, 2007
ISBN: 978-973-7959-75-1

3. ADINA NANU
ARTÅ, STIL, COSTUM

4. CUPRINS
p.10 Arta, stilul [i moda în decor [i costum
p.12 Decor [i costum
p.13 Mesajul social [i politic al costumului
p.14 Idealul uman, ]el al artei costumului
p.15 Stil [i mod~
p.17 Individualitate [i spirit colectiv
p.18 Mijloace artistice de expresie în costum
p.21 I Costumul în preistorie [i antichitate
p.22 Costumul în preistorie / Bl~nuri în grote
p.22 Epoca pietrei cioplite
p.23 Epoca pietrei [lefuite
p.24 Epoca bronzului
p.24 Epoca fierului
p.21 Costuma]ia popoarelor primitive / Pictura direct pe piele
p.27 Costumul în Egiptul Antic / Silueta piramidal~
p.30 Costumul în Mesopotamia / R~sucirea [alului [i a turnului zigurat
p.31 Costumul sumero-akkadian
p.31 Costumul asiro-babilonian
p.33 Costumul în Creta [i Micene / P~r cârlion]at [i spirale de bronz
p.36 Costumul în nordul Europei în epoca bronzului / Mini-jupa din mormântul de stejar

5. p.38 Costumul în Grecia antic~ / Construc]ii necimentate [i ve[minte necusute
p.38 Epoca homeric~
p.38 Epoca arhaic~
Stilul doric
Stilul ionic
p.42 Epoca clasic~
p.45 Epoca elenistic~
p.46 Pe teritoriul României
p.47 Costumul în India / Temple din sculpturi [i îmbr~c~minte din bijuterii
p.49 Costumul etrusc / Italia înaintea Romei
p.51 Costumul în Roma antic~ / Curba arcului în faldul togii
p.56 Costumul în afara Imperiului Roman / Pantaloni [i coarne în p~durile transalpine
p.56 Costumul popoarelor de strep~
p.57 Costumul dacilor [i al daco-romanilor
p.60 St~pânirea roman~ în Dacia

6. p.63 II Costumul în Evul Mediu
p.64 Costumul Imperiului bizantin / Luciul m~t~sii [i al mozaicului
p.70 Pe teritoriul României
p.71 În Rusia
p.72 Costumul european feudal / Mantii ca ziduri de incinta
p.72 Costumul în secolele VI-IX, stilul carolingian
p.74 Costumul în secolele X-XII, stilul romantic
p.79 Pe teritoriul României
p.80 Costumul în stil gotic / Nervuri de piatr~ [i pantofi ascu]i]i
p.90 Pe teritoriul României
p.91 Costumul popoarelor islamice / Arabescuri cioplite [i brodate
p.91 Costumul Imperiului Arab
p.91 Costumul de[ertului arabic
p.92 Costumul califelor islamice
p.92 Costumul indo-persan
p.94 Costumul Imperiului Otoman
p.97 III Costumul în epoca Rena[terii
p.98 Costumul în Italia secolului al XV-lea / Revenirea idealului antic
p.102 Costumul în stilul Rena[terii italiene din secolul al XVI-lea / Fibre musculare în plus
p.105 Costumul german în epoca Reformei / Ferestruici [i crevase
p.107 Costumul spaniol în perioada Contrareformei / Palatul m~n~stire [i corsetul de fier
p.109 Costumul din ¥~rile de Jos în secolul al XVI-lea / Dansul ]~r~nesc
p.112 Costumul francez în vremea Rena[terii / Fa]a în form~ de inim~
p.114 Costumul în Anglia secolului al XVI-lea / Broderii elisabetane
p.118 Costumul românesc în secolele XV-XVI / Caftanele ctitorilor
p.121 Costumul din America precolumbian~ / ßarpele cu pene

7. p.125 IV Costumul în secolul al XVII-lea
p.126 Costumul în cadrul stilului baroc / Ziduri ondulate [i mantii fluturânde
p.128 Costumul burghez olandez în secolul al XVII-lea / Case curate [i gulere scrobite
p.131 R~spândirea costumului olandez, în Fran]a, în Anglia, în America
p.133 Costumul la jum~tatea secolului al XVII-lea / Fustanela olandez~
p.136 Costumul în stil clasic francez / Pere]ii de oglinzi pentru peruca Regelui Soare
p.140 Costumul în ¥~rile Române în secolul al XVII-lea /
Rozete cioplite în piatr~ sau cusute cu fir
p.144 Costumul tradi]ional în China / Case de por]elan [i haine de m~tase
p.147 Costumul în Japonia / Flori pictate pe kimono
p.153 V Costumul în secolul al XVIII-lea
p.154 Costumul în stil rococo / P~stori pudra]i în p~duri aurite
p.161 În alte ]~ri
p.164 Costumul englez din secolul al XVIII-lea / Haina de c~l~rie pe fotoliul Chippendale
p.169 Costumul francez în stilul Ludovic al XVI-lea / Peruca cu cor~bii
p.175 Costumul Imperiului Otoman în secolul al XVIII-lea / Turbane [i [alvari
p.176 Costumul în ¥~rile Române în secolul al XVIII-lea [i începutul secolului al XIX-lea /
Giubele [i cepchene

8. p.181 VI Costumul în secolul al XIX-lea
p.181 Costumul european în primul sfert al secolului al XIX-lea /
De la neoclasicism la empire
p.187 Costumul în cel de-al doilea sfert al secolului al XIX-lea /
Suflete romantice în saloane Biedermeier
p.193 Costumul n ¥~rile Române n prima jum~tate a secolului al XIX-lea /
Jos i[licul, sus p~l~ria
p.196 Costumul în al treilea sfert al secolului al XIX-lea /
Cupola metalic~ [i crinolina
p.201 Costumul în ultimul sfert al secolului al XIX-lea / Impresionismul [i turnura
p.206 Costumul în România în a doua jum~tate a secolui al XIX-lea /
Jobenul [i malacof-ul
p.210 Costumul Africii Negre / Fuste [i acoperi[uri din frunze
p.212 Costumul pieilor ro[ii / Scalpuri pe haine [i pe cort
p.215 Costumul eschimo[ilor / Cu hanoracul în caiac

9. p.217 VII Costumul în secolul al XX-lea
p.218 Costumul la 1900 / Linia serpentin~ Art-Nouveau [i cea dreapt~ Modern Style
p.230 Costumul ntre 1900 - 1914 / Rochia sac [i p~l~ria lighean
p.235 Costumul în epoca primului r~zboi mondial 1914-1918 / Pr~bu[irea prejudec~]ilor
p.238 Costumul între 1920 - 1930 / B~ietana în stil cubist
p.245 Costumul ntre 1930 - 1940 / Paris sau Hollywood?
p.250 Costumul în epoca celui de-al doilea r~zboi mondial (1939-1945) /
Întrecerea pe toate fronturile
p.253 Costumul între 1950 - 1960 / New look [i Rock’n Roll
p.258 Costumul între 1960 - 1970 / Cosmonau]i, Pop [i Hippies
p.268 Costumul între 1970 - 1980 / Punck [i Kitsch
p.274 Costumul între 1980 - 1990 / Postmodernii erei postindustriale
p.282 Costumul între 1990 - 2000 / Stres [i relaxare
p.291 Costumul la începutul mileniului al III-lea / Sfâr[itul modei
p.295 Cum vor ar~ta nepo]ii nepo]ilor no[tri?
p.302 Bibliografie

10. Vermeer de Delft,Tân~r~ la virginal
1675, Londra, National Gallery

11. ARTA, STILUL ßI MODA ÎN
DECOR ßI COSTUM

12. Bucuria culorilor: femeie din Turcana-Kenya La fel cu toate celelalte obiecte de art~,
costumul are o func]ie practic~, o func]ie de
comunicare [i una estetic~.
realizat~ prin mijloace plastice specifice. (Am Practic, mbr~c~mintea r~spunde nevoii de
ncercat un studiu sistematic al aplic~rii acestora, ap~rare a corpului de intemperii (prin purtarea
n Arta pe om, Editura Compania, 2001.) bl~nurilor, impermeabilelor etc.). Dar chiar n
Ne propunem n acela[i timp s~ prezent~m ]inuturile calde, vestimenta]ia redus~ la
costumul nu izolat, rupt de ambian]a general~ minimum nu lipse[te. În acest caz,
n care s-a n~scut, ci integrat stilului din care nendeplinind un rol practic, s-a invocat ca
face parte, [i pe care l ilustreaz~ la fel de bine motiv pudoarea, o no]iune al c~rei n]eles a
ca [i un monument, o pies~ de mobilier, un variat ns~ foarte mult n timp [i spa]iu (istoric [i
tablou sau o sculptur~. geografic). Rezultat al prejudec~]ilor impuse de
Vom parcurge pe scurt istoria artelor, a[ezând n clasa dominant~, morala a condamnat de
prim-plan costumul sau mai bine-zis chiar omul fiecare dat~ dezvelirea acelor p~r]i ale corpului
fiec~rei epoci, a[a cum s-a nf~]i[at acesta pe sine, care erau acoperite cu ve[minte n acel moment
recreându-se prin mbr~c~minte, – a doua piele – (de exemplu, n secolul al XVII-lea n Spania
n acord cu ambientul vie]ii sale – al treilea nveli[. eticheta nu ng~duia s~ se vad~ nici m~car
Prin aceste straturi ocrotitoare [i totodat~ pantofii unei femei, pe când azi, pe strad~, este
expresive se produce o comunicare vizual~ cu ar~tat buricul).
DECOR ßI COSTUM semenii, uneori chiar mai direct~ [i mai Atunci de ce se mbrac~ oamenii, deosebindu-se
conving~toare decât prin cuvinte. de toate celelalte vie]uitoare? În primul rând
Orice om, pe orice treapt~ de civiliza]ie, este un Ca [i arhitectura, mobilierul, ceramica, textilele pentru a comunica, prin aspect, rolul pe care l
„creator“, uneori f~r~ s~-[i dea seama, ntr-un etc. care laolalt~ alc~tuiesc cadrul vie]ii omului, joac~ n organizarea [i ierarhia comunit~]ii.
domeniu pasionant: propria imagine. De la costumul depinde de nevoile materiale [i Privind o p~l~rie, po]i citi locul ocupat de
tatuaj la alegerea unei cravate, procesul de spirituale ale societ~]ii, n dezvoltarea ei istoric~. purt~tor n colectivitatea din care face parte
crea]ie este acela[i: fiecare ncearc~ prin hainele Suferind prin purtare o uzur~ mai rapid~, (de la coroan~ la [apc~ etc.).
sale, prin amploare, ritm, culoare [i celelalte costumul se schimb~ cel mai repede, oglinde[te Modificarea nf~]i[~rii fizice a omului se ob]ine
mijloace de expresie plastic~, s~-[i modeleze o cel mai prompt nencetata evolu]ie a civiliza]iei. prin utilizarea mijloacelor artistice comune
nf~]i[are cât mai apropiat~ de idealul pe care
dore[te s~-l reprezinte n via]~, corectându-[i
eventual imperfec]iunile. Dup~ cum sculptura Cele trei func]ii ale decorului [i costumului:
nu poate exista decât cioplit~ n lemn sau n utilitar~, de comunicare, estetic~
piatr~ sau turnat~ n bronz, iar pictura prinde
fiin]~ n culoare, n domeniul costumului „haina
face pe om”, cum a remarcat de mult
n]elepciunea popular~.
Lucrarea de fa]~ ncearc~ s~ priveasc~ imaginea
uman~ din alt punct de vedere decât cel
cotidian, atr~gând aten]ia cuvenit~ asupra
aspectului „artistic“ al crea]iei vestimentare,
12

13. sculpturii [i picturii, [i n general tuturor chinezoaicelor din nobilimea feudal~. practice [i comode. Moda dominant~ a fost, de
imaginilor vizuale. Dimpotriv~, n epoci de izbând~ a unor idei fapt, n toate timpurile moda dominatorilor
Înc~ din preistorie, rolul [efului de grup (trib etc.) democratice – de exemplu n Italia Rena[terii, (E.Thiel, Geschichte des Kostüms, p.7).
sau al vr~jitorului, apartenen]a la o anumit~ apoi n Republica Burghez~ Olandez~ de la
comunitate sau alta erau marcate prin semne nceputul secolului al XVII-lea – era preferat tipul
grafice sau pete de culoare simbolice organizate omului activ, viguros, nve[mântat n haine :
Ro[u, culoare nobiliar~:
Sf. Martin împ~r]indu-[i mantia cu un s~rac,
în compozi]ii expresive.
secolul al XII-lea, Catalonia, Spania, Muzeul Vich
De atunci [i pân~ acum, imaginea uman~ [i-a
atins ]elul de comunicare extraverbal~ cu atât
mai impresionant [i mai conving~tor, cu cât s-a
apropiat mai mult de valoarea operei de art~.
MESAJUL SOCIAL ßI POLITIC AL
COSTUMULUI
Costumul reflect~ cel mai direct condi]iile [i
raporturile sociale. Prestigiul politic a fost n
toate timpurile exprimat prin nf~]i[area fizic~ a
reprezentan]ilor puterii, la fel cum trecerea de
partea eroilor zilei a fost afi[at~ prin adoptarea
genului de mbr~c~minte al acestora. De aceea,
nu e posibil~ n]elegerea costumului de la un
moment dat f~r~ cunoa[terea coordonatelor
istorice [i politice din ]ara [i epoca respectiv~.
Fiecare genera]ie [i-a impus concep]iile estetice
[i idealul propriu despre om, de care ncerca s~
se apropie n nf~]i[area exterioar~ prin
mijlocirea tuturor procedeelor de mpodobire:
machiaj, coafur~, costum etc.
Astfel, n epocile de suprema]ie aristocratic~ –
n Burgundia secolului al XV-lea sau n Fran]a
secolului al XVIII-lea – ideea de maxim~
frumuse]e [i elegan]~ era legat~ de fine]ea [i
delicate]ea corpului cu ]inut~ gra]ioas~.
Costumul demonstra independen]a fa]~ de
munca fizic~, nepermi]ând decât anumite
mi[c~ri (prin strâmt~ri, v~luri, corset, tren~, co[
sus]inând fusta). Acela[i rol l aveau unghiile
excesiv de lungi [i picioarele legate ale
13

14. IDEALUL UMAN, ¥EL AL ARTEI Baudelaire (Curiozit~]i estetice, p.183). Fiecare
COSTUMULUI cultur~ [i-a conturat chipul unui erou preferat, a
c~rui nf~]i[are [i fizionomie moral~ a fost
„Ideea pe care omul [i-o face despre frumos descris~ n literatur~ [i teatru [i a fost
se ntip~re[te n toat~ g~teala lui, i bo]e[te reprezentat~ concret n picturile [i sculpturile
sau i scrobe[te haina, i rotunje[te sau marilor mae[tri.
ndreapt~ ]inuta [i, cu timpul, se insinueaz~ Fidias [i ntreaga pleiad~ de arti[ti care au adus
subtil n tr~s~turile chipului. Omul sfâr[e[te gloria Atenei antice, ca [i Michelangelo sau
prin a fi ceea ce ar vrea s~ fie“, scria Ti]ian n Rena[terea italian~, [i-au datorat
Eroul ideal al Rena[terii: Michelangelo, David
(1512), Floren]a
Costumul a ar~tat ntotdeauna dimensiunile
relative ale oamenilor pe scara social~. Faraonul
egiptean era supradimensionat prin tiara nalt~ [i
prin mantia larg~, ca [i, mai târziu, regii prin
coroana [i pelerina de hermin~. Distan]area
st~pânitorilor de masa poporului s-a f~cut [i pe
linie economic~, avu]ii folosind materiale
scumpe ca [i forme des rennoite (moda).
Cei afla]i la putere au ncercat, de obicei, s~ se
impun~ [i prin mijloacele dreptului [i moralei,
emi]ând legi [i regulamente vestimentare,
stabilind privilegii de rang [i interdic]ii
sanc]ionabile prin pedepse (legi condamnând
nc~lc~rile rangurilor pot fi citate n mai toate
epocile). În apusul Europei, ]~ranilor le erau
interzise culorile vii, mai ales ro[ul. Printre
revendic~rile care au pricinuit r~zboiul ]~r~nesc
german din 1525 figura [i cea de a se putea
mbr~ca n ro[u.
Mu[chi sugera]i prin ve[minte: Tizian,
Portret de b~rbat (1506), Londra, National Gallery
14

15. Este foarte interesant de comparat nudurile
considerate ideale n fiecare epoc~: atletice n
antichitatea greco-roman~, suple [i unduioase
n evul mediu gotic, planturoase n Rena[terea
italian~ [.a.m.d. Trupurile par s~ fi fost
modelate de haine [i nu invers.
STIL ßI MODA
Istoria artelor plastice ca [i istoria costumului nu
Stilul anilor ‘20: Le Corbusier, Vila Savoye, au cunoscut repet~ri, fiecare genera]ie
Poissy (1929)
exprimând un nou crez. Imaginile create de
mâna omului au variat n decursul istoriei la
succesul ntrup~rii depline a unor imagini pe nesfâr[it, dar nu la ntâmplare, orice cunosc~tor
care contemporanii lor le presim]eau numai; ei putând lesne stabili c~rei faze de civiliza]ie,
au cristalizat n siluete concrete p~reri ce c~rui stil [i c~rei regiuni i apar]ine un anumit
„pluteau n aer“, r~mânând pân~ la ei ve[mânt, un scaun sau un vas.
inaccesibile. Astfel, unele opere de art~, ca Astfel, [i n costum, ca [i n artele plastice [i
David de Michelangelo, au dobândit decorative, se pot distinge mai multe sensuri
semnifica]ia unui manifest, au devenit ceea ce ale termenului stil.
Henri van Lier numea „imagine-idee-for]~“, 1. În sens restrâns, stilul define[te expresia
adic~ o imagine nf~]i[ând o idee cu sens artistic~ unitar~ a unei singure personalit~]i
generalizator, devenit~ prin ns~[i ntruparea ei creatoare.
concret~ o for]~ de mobilizare a aspira]iilor A avea stil nseamn~ s~ fii capabil s~ realizezi un
mul]imii c~tre ]elul de perfec]iune propus de ansamblu al nf~]i[~rii individuale, original [i de o
artist ([i imitat prin costuma]ie). oarecare calitate. Gabrielle „Coco“ Chanel
(1883-1971), credincioas~ modului ei de via]~
activ, creativ, liber, a purtat mereu ve[minte co-
mode, practice, din jerse suplu, cu forme simple,
Stilul anilor ‘20: Mies Van der Rohe, Scaun (1927)
animate doar de coliere din bijuterii artificiale,
create de arti[ti. Ea a r~mas n istoria costumului
mai ales prin taiorul cu fusta dreapt~ [i jachet~
larg~, nencheiat~, tivit~ pe margini (unde se
toce[te) cu un material contrastant.
2. Într-un sens mai larg, termenul „stil“ define[te
expresia artistic~ a unei epoci, formularea
concret~ a unui ideal estetic colectiv.
Începându-[i cariera dup~ primul r~zboi
mondial, când femeile intrau n profesiuni
Stilul anilor ‘20: Coco Chanel (1928)
15

16. Moda mereu nou~, inspirat~ din trecut: Pierre Cardin,
Parada, 1975, Paris
r~zboi mondial, „ new look-ul “ lui Dior Spre deosebire de stil, care – definind fie o
alt~dat~ rezervate b~rba]ilor, Coco Chanel a revenea la femeia-floare, gra]ioas~ [i fragil~. schem~ formal~, un curent artistic, istoric sau
[tiut s~ preia experien]a de un veac a Crea]ia lui Coco Chanel a marcat astfel stilul na]ional, fie doar manifest~rile unei singure
„costumului“ masculin, care ascunde trupul, ntregului secol al XX-lea. personalit~]i – se desf~[oar~ lent, moda
remodelându-l n forme geometrice regulate, 3. Într-un sens [i mai larg, „stilul“ define[te o reprezint~ succesiunea rapid~, deseori
f~r~ a-i stânjeni libertatea de mi[care. schem~ stilistic~, un ideal formal general, unilateral~, a unor forme artistice a c~ror
Linia lansat~ de Coco Chanel se nscria n aplicabil eventual mai multor epoci, cum ar fi principal~ calitate este noutatea. Moda e o
ambian]a func]ionalist~ a arhitecturii [i clasicismul sau opusul acestuia, barocul. reac]ie fireasc~ mpotriva tocirii aten]iei datorit~
mobilierului „cubiste“, produse de [coala În aceast~ accep]iune costumele realizate de obi[nuin]ei, prin rennoirea nf~]i[~rii umane.
Bauhaus sau de Le Corbusier, care au definit Coco Chanel ]ineau de clasicism, pe când cele Pentru aceasta, ea nregistreaz~ cu
stilul modernist al anilor ‘20. Costumele cu ale Elsei Sciaparelli se nscriau n curentul sensibilitatea unui seismograf tendin]ele [i
eticheta CC au supravie]uit ns~ demod~rii, au anticlasic al suprarealismului. preferin]ele elementelor celor mai active pe
fost purtate mai departe [i n anii urm~tori, [i 4. Se poate vorbi [i de un stil na]ional, n acest caz plan estetic ale societ~]ii.
n epocile unor mode extrem de feminine, ca determinat tocmai de o structur~ clasicizant~, Moda ar fi, astfel, câmpul de experimentare din
n anii ‘30, când Elsa Sciaparelli crea, dup~ specific~ artei franceze dintotdeauna. care se aleg elementele statornice ce vor
ideile lui Dali, p~l~ria suprarealist~ n form~ de Toate aceste exemple relev~ caracterele contura stilul unei epoci (cazul Coco Chanel).
pantof, sau n 1947, când, dup~ al doilea permanente ale unor manifest~ri artistice. Via]a modei cunoa[te dou~ momente:
16

17. 1 – crearea unei inova]ii frapante, nvior~toare, INDIVIDUALITATE ßI SPIRIT Cu aceste considera]ii ns~ discu]ia se
care aduce nota excitant~ de fantezie necesar~ COLECTIV deplaseaz~ numai cu un pas mai departe, f~r~
pentru a fi perceput~ ca fiind ceva nou. A[a, de a se ncheia, deoarece n fiecare ]ar~ [i epoc~
pild~, dup~ primul r~zboi mondial fusta s-a Copierea servil~ a modei este un fenomen gustul n art~ ca [i n materie vestimentar~ s-a
scurtat pân~ sub genunchi. invers propor]ional cu dezvoltarea gustului schimbat necontenit.
2 – imitarea inova]iei pe scar~ larg~, pân~ când individual, a personalit~]ii (n sensul unui nivel Costumul comunic~ prin form~ [i culoare,
aceasta devine banal~, comun~, iar ridicat cultural [i artistic) [i a posibilit~]ilor de nainte de a n]elege cu cine avem de-a face,
uniformizarea treze[te pofta de altceva nou. De crea]ie original~. O anumit~ ncadrare n moda
exemplu n perioada amintit~, pentru ca fusta s~ curent~ e ns~ un fenomen legitim, explicat prin
Arta în costum, Valentino Boutique,
salte n noul dans „charleston“, n fiecare sezon integrarea voluntar~ a omului ntr-o Grazia, 13 martie 1988
s-au ad~ugat pe poale col]uri, franjuri etc. colectivitate, ca o retragere prudent~ n
Inovatorii trebuie s~ ocupe pozi]ii culturale anonimat. Filozoful Émile Chartier-Alain
privilegiate pentru a sluji drept modele [i spunea: „Moda este un ad~post din care ie[i n
celorlalte categorii sociale. În secolele trecute diverse moduri studiate, te faci remarcat doar
privirile tuturor se ndreptau c~tre aristocra]ie, cât [i când vrei“ (Vingt leçons sur l’art, pag.
n secolul al XIX-lea spre cânt~re]ele de oper~, 124). De la anonimatul absolut al m~[tii
n secolul al XX-lea spre stelele de cinematograf (purtat~ curent pe strad~ la Vene]ia n secolul al
sau vedetele muzicii u[oare etc. XVIII-lea) sau la pierderea voit~ n mul]ime,
Moda nseamn~ mprosp~tare. Chiar atunci pentru a nu atrage aten]ia (]inuta „incognito“)
când sunt preluate elemente din trecut, ele sunt [i pân~ la vedetism sau frond~, costumul a fost
lansate cu titlu de noutate [i integrate unor noi manevrat n decursul timpurilor cu toate
ansambluri. În 1923 dezgroparea [i expunerea nuan]ele cu care cochetele [i ascundeau sau [i
mumiei faraonului Tutankamon a generat o ar~tau zâmbetul de dup~ evantai.
mod~ trec~toare a ornamentelor egiptene. Între ostenta]ie [i lipsa total~ de originalitate
În decursul timpului au fost experimentate mai sunt posibile nenum~rate atitudini, iar c~utarea
toate posibilit~]ile de modificare a imaginii celei mai bune dintre ele a stârnit n toate
umane, astfel ncât istoria costumului poate fi epocile discu]ii nfl~c~rate. Solu]ia ideal~ g~sit~
folosit~ ca o surs~ inepuizabil~ de idei. de cei mai serio[i participan]i la aceast~ etern~
Senza]ionalele nout~]i ale modei nu sunt de controvers~ a fost ntotdeauna cam aceasta: s~
fapt decât alte combina]ii ale acelora[i forme nu te iei dup~ nimeni, ci s~ alegi ce-]i st~ mai
„retro“. Pierre Cardin a organizat n 1975 o bine, punându-]i n valoare personalitatea; n
parad~ de mod~ alc~tuit~ numai din relu~ri din acela[i timp ns~ s~ nu ie[i prea tare din
secolele trecute, altfel interpretate. Primul comun, ci s~ p~strezi m~sura. Scriitorul
model este inspirat din evul mediu, evocând Baldesar Castiglione, de pild~, descriind
asimetria coloristic~ a secolului al XV-lea, al nf~]i[area eroului ideal al Rena[terii n cartea
doilea adaug~ unui costum de lucru atemporal sa Curteanul (publicat~ n 1528), relata
man[ete surprinz~toare, al treilea arboreaz~ p~rerile curente ale umani[tilor italieni: „cu
jacheta mini [i gluga gotice, al patrulea condi]ia s~ nu contravin~ obiceiurilor [i s~ nu
cercurile crinolinei, al cincilea picioarele legate se opun~ profesiunii purt~torului, ve[mintele
din 1914, ultimele costumele c~lug~rilor. s~ fie pe placul fiec~ruia, cum i st~ mai bine“.

18. n ce categorie mare de oameni se ncadreaz~ hârtie, fiecare epoc~ alegându-[i din ceea ce romantic, n care for]ele firii ap~reau
individul respectiv, prin anun]uri oficiale (ale avea la dispozi]ie ce i se potrivea. covâr[itoare, iar silueta uman~ era diminuat~,
uniformelor militare, [colare sau ale Astfel, n Rena[tere silueta tindea c~tre blocul efilat~, spiritualizat~, redus~ la un contur
taxatorilor, personalului medical etc.) sau compact, fie sferic, fie cubic, realizat prin catifele alungit. În gotic sau n stilul 1900, trupurile
neoficiale (ale hainelor civile, care deosebesc groase, v~tuirea sau mbl~nirea hainelor. Atât aveau suple]ea unor lujere, unduind n curbe
pe func]ionari de studen]i sau sportivi etc.) operele sculptorilor, ca Michelangelo, sau ale dinamice, iar natura s~lbatic~ p~rea a cotropi
Desigur, exist~ [i p~c~leli [i travestiuri; pictorilor, ca Ti]ian, cât [i crea]iile vestimentare ntreg cadrul vie]ii.
creatorii n diferite domenii ale artelor plastice exprimau raportul dintre om [i univers de tip La fel de sugestive sunt culorile cu care
au folosit n toate epocile – ca [i azi – prilejul clasic (omul era plasat n centrul crea]iei, oamenii s-au mpodobit n toate timpurile,
costum~rii pentru a-[i exercita fantezia [i a dominând natura). exprimându-[i starea sufleteasc~. În Rena[tere,
experimenta variate „compozi]ii plastice“. Acest raport era r~sturnat n arta de tip epoc~ vital~ prin excelen]~, n care erau
Pentru a g~si un ndreptar n confuzia pre]ui]i oamenii activi, curajo[i, femeile ca [i
modelor, Baldesar Castiglione sf~tuia n b~rba]ii purtau haine n culori vii, primare, mai
lucrarea citat~: „Gândi]i-v~ n ce fel dori]i s~ ales ro[u-aprins (ca n portretele lui Rafael).
fi]i stima]i [i alege]i-v~ costumul n Dimpotriv~, n epoci de domina]ie a
consecin]~“, atr~gând aten]ia c~ oricât~ misticismului, coloritul s-a stins, redus la negru,
valoare ar avea un om, dac~ va mbr~ca alb [i auriu, reflexele lumân~rilor p~rând a
ve[minte n carouri multicolore va fi luat, smulge din ntuneric doar fe]ele prelungi cu
inevitabil, drept bufon sau nebun. ochii mari (ca n portretele lui El Greco).
În paginile care urmeaz~ au fost alese, din
nesfâr[ita istorie a costumului, câteva
MIJLOACE ARTISTICE DE exemple ilustrând aspectele artistice ale
EXPRESIE ÎN COSTUM crea]iei vestimentare, integrate n unele
dintre stilurile europene cele mai cunoscute.
Toate artele vizuale se exprim~ prin: desen, Crea]iile unor popoare de pe alte continente
contraste de lumin~ [i umbr~ care modeleaz~ au fost incluse doar n m~sura n care au
formele, culoare [i prin materialele în care se nrâurit la un moment dat moda european~,
întrupeaz~. ßi n costum propor]iile de f~r~ a putea fi urm~rite n toate etapele
ansamblu ale siluetei, contururile ca [i detaliile dezvolt~rii lor. Vestimenta]ia de pe teritoriul
nf~]i[~rii umane sunt stabilite prin desen. României este doar pomenit~ n treac~t,
Remodelarea volumelor trupului prin ve[- urmând s~ fie expus~ pe larg ntr-un alt volum.
minte, a capului prin coafur~ ]ine de arta
sculpturii; iar utilizarea culorilor n machiaj sau
haine pentru a ob]ine anumite efecte, spre a
trezi reac]ii emo]ionale, apar]ine artei picturii.
Pentru realizarea practic~ a idealurilor de
frumuse]e uman~ prin costum, s-au folosit de-a
lungul istoriei felurite materiale, de la bl~nurile
din preistorie [i pân~ la ]es~turile sintetice
Inv~luire sau dezv~luire:
actuale, de la trainicele zale de fier la rochia de Issey Miyake, Vogue, martie 1999
18

19. Bl~nuri [i p~l~rii cu pene s-au purtat întotdeauna.
Scenografa Alina Herescu n Costum 1910, colec]ia Adina Nanu.
19

20. Tronul lui Tutank Amon,
secolul al XIV-lea î.Hr.
Muzeul Cairo-Egipt

21. COSTUMUL ÎN PREISTORIE
ßI ANTICHITATE

22. Simbol al fertilit~]ii: Venus din Willendorf, Viena,
30.000 î.Hr., Naturhistorisches Museum
de os sau de corn de ren pe care le foloseau
drept unelte sau arme.
Printre reprezent~rile umane erau figuri
feminine, cioplite n os sau piatr~, cu volume
exagerate (Venus Steatopige), probabil
simboluri ale fertilit~]ii.
Idealul uman • Într-o vreme când oamenii
tr~iau culegând ce g~seau [i depinzând de
norocul luptelor cu fiarele, s-ar putea ca
depozitele de gr~sime s~ fi fost nsemnul
bun~st~rii, al superiorit~]ii râvnite, alc~tuind un
ideal de frumuse]e, ca [i azi n unele triburi
africane unde so]ia e cump~rat~ la greutate.
CARACTERE GENERALE ALE COSTUMULUI Arca[ii, pictur~ rupestr~, Ti-n-Tazarift,
Se crede c~ n preistorie se practica, la fel ca [i Tassili, Africa, cca. 3500 î.Hr.
ast~zi n anumite regiuni ale Africii sau Australiei,
ungerea corpului cu gr~simi pentru a-l ap~ra de [i coad~ era mbr~cat~ de vr~jitori, obicei
COSTUMUL ÎN frig, soare sau insecte, ca [i ornamentarea continuat n Egiptul antic de preo]i, care se
PREISTORIE pictural~ a pielii prin desen [i culoare. În pe[teri distingeau prin bl~nurile lor de leopard.
s-au g~sit vopsele n batoane, ca rujul de buze, În paleoliticul superior oamenii ar~tau probabil
Blænuri în grote n 17 culori diferite, cele mai frecvente fiind ca eschimo[ii de azi, nfofoli]i n bl~nuri
albul, negrul [i ocrul pân~ la ro[u, având ncheiate cu nasturi de os, deseori grava]i. În
EPOCA PIETREI CIOPLITE probabil un sens magic [i simbolic. ]inuturile mai calde bl~nurile acopereau doar
(Paleoliticul superior, aproximativ În picturi, oamenii erau deseori reprezenta]i unele p~r]i ale corpului sau erau nlocuite cu
40000–10000 .Hr.) goi, poate din necesit~]i de cult sau pentru c~ fibre vegetale. O realizare nsemnat~ a fost
se nf~]i[au chiar a[a n lupte sau la vân~toare. arg~sirea pieilor – probabil cu tanin din plante
De timpuriu, ace[tia au recurs ns~ probabil la
Se presupune c~ str~mo[ii no[tri tr~iau n cete, mbr~c~minte, folosind materialele ob]inute
Megali]ii din Stonehenge,
asigurându-[i existen]a din cules [i vân~toare [i prin cules (plante) [i vân~toare (blan~, piele, Wiltshire, Anglia, 2000 î.Hr.
ad~postindu-se n adâncul unor pe[teri os, penaj).
ntunecoase. Modul sincretic al cunoa[terii determina,
Cadrul artistic • Cu gândul mereu la lupta cu desigur, credin]ele n posibila fuziune dintre
fiarele, care trebuiau s~ le asigure hrana [i regnuri, n preluarea de c~tre om a unor nsu[iri
bl~nuri calde, dar care puteau s~ le aduc~ [i ale fiarelor r~puse, prin purtarea bl~nii,
moartea, ei ncercau s~ fixeze imaginea coarnelor sau penajului etc. (probabil legat~ de
animalelor pe pere]ii grotelor sau pe buc~]ile practici magice). Întreaga blan~ cu cap, gheare
22

23. EPOCA PIETREI ßLEFUITE
(Neoliticul, 7000–2500 .Hr.)
Omenirea a cunoscut prima revolu]ie tehnic~,
nceputul st~pânirii naturii de c~tre om, prin
agricultur~ [i cre[terea vitelor domesticite. Noile
activit~]i [i stabilizarea grupurilor umane au
determinat alc~tuirea unor colectivit~]i
Neolitic [i epoca bronzului, r~zboi de ]esut, complexe, matriarhale. Gânditorul [i Femeia [ezând, Cernavod~,
statuet~ de la Crna, ]es~tur~ mileniul IV î.Hr., Bucure[ti, Muzeul Na]ional de Istorie
Cadrul artistic • Create de mâna omului,
locuin]ele lacustre, dar mai ales menhirii [i
– pentru a deveni mai suple. S-au g~sit unelte dolmenii, cu semnifica]ie religioas~ sau Idealul uman • Paralel cu dezvoltarea gândirii
pentru prelucrarea bl~nurilor – ciocane f~r~ funerar~, au nsemnat nceputul arhitecturii. abstracte, reprezent~rile umane sau animaliere
coad~, din piatr~ cioplit~, r~z~toare, g~uritoare, Aten]ia pentru ritmuri, numere [i dimensiuni, din sculpturi sau picturi au evoluat c~tre o
ace din oase, cu urechi fine pentru p~r de cal – necesare socotirii timpului, a dus la stilizarea [i stilizare mai sintetic~, abstractizat~, ca n
ca [i urmele unor mpletituri din ierburi sau schematizarea imaginilor. Pentru p~strarea „Gânditorul“ de la Cernavod~.
[uvi]e din piele formând plase de prins pe[te, grânelor sau a cenu[ii mor]ilor au fost modelate Ve[mintele cunoscute erau probabil bonete [i
plase de ]inut p~rul [i ve[minte. cu mâna vase de ceramic~, mpodobite cu c~me[oaie, din pânz~ de in sau stof~ de lân~, la
Piesele principale de mbr~c~minte erau: pe motive incizate sau pictate, iar fibrele vegetale nceput ]esute n fâ[ii nguste, nf~[urate pe
cap, plasa [i probabil c~ciula de blan~, pe trup, sau animale au fost ]esute cu dungi [i figuri trup. Inciziile de pe unele statuete, interpretate
[or]ul sau fusta cu franjuri din frunze sau fibre geometrice la r~zboaie rudimentare. de unii arheologi drept tatuaje, par a indica mai
vegetale, lân~ sau fâ[ii din piele etc. (ultima s-a
transmis [i n epoca bronzului cu aceea[i form~, Paleolitic: Vr~jitor în piele de ren,
dar executat~ din materiale ]esute) sau fusta Pe[tera Trois Frères, Ariège, (Pirenei) Fran]a
Costume din blan~ din Cogul Lerida [i
compact~ din blan~, u[or rotunjit~ n fa]~, Secans Teruel, Spania
p~strându-[i coada, a[a cum apare n picturile
rupestre din Cogul-Lerida, Spania, ca [i capa
r~scroit~, rotunjit~, nchis~ n fa]~ cu be]i[oare
n form~ de T.
Din scoici, din]i, oase, pietre se f~ceau amulete
[i podoabe, coliere, diademe, br~]~ri etc.
Num~rul [i frumuse]ea acestora a crescut pe
m~sura dezvolt~rii schimburilor comerciale, dar
mai ales n func]ie de organizarea social~,
f~când necesare deosebiri vizibile ntre grupuri,
familii, vârste, func]ii [i ranguri.
23

24. degrab~ drapaje, (ca broboada r~sucit~ n jurul Podoabele (br~]~ri, catarame), dar [i ornamentele PE TERITORIUL ROMÂNIEI din epoca bronzului
bra]elor din Creta sau Micene) sau pantalonii armelor aveau ca motiv dominant sârma de s-au p~strat figurinele de lut de la Cârna
similari celor din India (dhoti). În picioare erau bronz r~sucit~ n melc sau spiral~. (studiate de arheologul Vladimir Dumitrescu). Pe
nc~l]ate opinci din piele. În morminte s-au În Sardinia, n cet~]i cu ziduri rotunde, s-au g~sit siluete feminine foarte stilizate, simbolice sunt
g~sit [i numeroase podoabe din scoici sau din]i multe statuete de bronz cu forme foarte indicate podoabe la gât, broderii pe mânecile
de animale, purtate de preferin]~ de b~rba]i simplificate [i surprinz~tor de expresive, c~m~[ii, pe man[ete [i pe piep]i, ca [i
(mii de scoici erau n[irate de la centur~ pân~ la reprezentând r~zboinici cu c~[ti mpodobite cu cing~toarea bogat ornamentat~, fusta n form~
genunchi, ntr-un mormânt aproape de coarne, o preoteas~ cu gest de ofrand~, o mam~ de c~trin]~ n fa]~ [i opreg cu franjuri la spate. E
Menton, Fran]a). cu fiul ei n bra]e etc. Ve[mintele lupt~torilor erau frapant~ asem~narea cu costumul popular
practice, scurte, cele ceremoniale lungi [i largi. b~n~]ean.
Pentru nevoile ]~rilor lipsite de metal s-au
EPOCA BRONZULUI dezvoltat transporturile (cu vase sau care cu
(mileniul II .Hr.) ro]i) [i nego]ul (din Danemarca n Creta, din EPOCA FIERULUI
Caucaz n Anglia etc.). (mileniul I .Hr.)
O nou~ revolu]ie tehnic~ a fost determinat~ de Leg~turile sunt atestate de prezen]a unor
descoperirea metalelor [i a metalurgiei, ncepând podoabe de chihlimbar nordic n sudul Europei Odat~ cu dezvoltarea armelor (s~bii, pumnale,
cu aurul [i bronzul (din cupru [i cositor). [i a unor scoici mediteraneene n nord. s~ge]i) ca [i a scuturilor, c~[tilor [i pieptarelor
din metal dur, b~rba]ii r~zboinici au preluat
conducerea, instituind patriarhatul. Începe [i în
Statuete de bronz Nuraghi, din sudul Europei istoria scris~, ap~rut~ în unele
Sardinia, Roma, Muzeul Preistoric p~r]i ale lumii înca din mileniile 2-3 î.Hr.
(cuneiformele mesopotamiene, pictografia
egiptean~, scrierea chinez~).
Pentru reconstituirea decorului [i a costumului
din preistorie s-a ncercat compararea modului
de via]~ al oamenilor din trecutul ndep~rtat cu
cel al unor popula]ii primitive, aflate pân~ nu
demult ntr-un stadiu asem~n~tor de civiliza]ie.
24

25. Picturi pe piele din Noua Zeeland~, ¥ara de Foc,
Australia - deformarea capului, a mu[chilor
COSTUMA¥IA CARACTERE GENERALE ALE COSTUMULUI de]inerea unor privilegii ([i totodat~ pre]ul
POPOARELOR Specific~ unui stadiu primitiv de civiliza]ie pare ob]inerii acestora). Forma capului era modificat~
PRIMITIVE s~ fi fost ntotdeauna nu atât vestimenta]ia, pân~ de curând la unii indieni americani, legând
cât modificarea aspectului trupului nsu[i, [i strângând craniile copiilor ntre scânduri de
Pictura direct pe piele schimbarea coloritului natural prin pictare, lemn. În Egiptul antic, n vremea faraonului
remodelarea lui prin automutilare, ncrustarea Amenophis al IV-lea, ca [i nu demult n unele
podoabelor direct n carne. triburi africane, erau folosite procedee similare
CONDI¥II DE DEZVOLTARE Izolate geografic, Sculptural • Remodelarea corpului prin pentru a da capului forma ]uguiat~ care indica
anumite colectivit~]i din Africa de Sud automutilare era o modalitate de a demonstra apartenen]a la p~tura st~pânilor, prin
(bo[imanii), America de Sud (locuitorii ¥~rii de
Foc) sau Australia, au r~mas timp ndelungat
dependente de clim~ [i de resursele naturale,
ceea ce explic~ asem~n~rile modului lor de via]~
[i ale crea]iei artistice cu cele din preistorie.
Cadrul artistic • Calitatea imaginilor era de obicei
asociat~ unei semnifica]ii simbolice, pictura
corporal~ ca [i masca neputând fi concepute n
afara dansurilor [i cântecelor rituale.
Idealul uman exprima dorin]a de a dobândi prin
mimare [i travestire puterea unor fiare vânate
sau a unor for]e necunoscute; de exemplu, n
unele triburi australiene corpul indigenilor era
acoperit cu p~r lipit cu sânge, imitând un bivol.
Femeie din Noua Guinee Papua[ din Insulele Solomon
25

26. B~[tina[ii din Noua Caledonie ]ineau n urechi colectivitate (rangul, activitatea, sexul, vârsta).
obiecte, ca ntr-un buzunar. Alteori, erau menite s~ sprijine lupta omului
Mul]imea cercurilor de metal purtate n jurul mpotriva for]elor cunoscute sau necunoscute,
gâtului de frumoasele femei-girafe din Mandalay precum cercurile pictate n jurul gurii sau al
determina extensia patologic~ a coloanei ochilor, ca o barier~ magic~ mpotriva
vertebrale [i o rigiditate a ]inutei care dovedea duhurilor rele.
dreptul de a nu munci fizic. În r~zboi, culoarea ro[ie a fost mereu folosit~
La unele triburi africane, gura cu buze l~]ite, ca pentru a inspira teroare du[manului [i a masca
platouri, se presupune c~ era o m~sur~ de v~rsarea de sânge. Indienii americani erau
ap~rare a vie]ii fetelor amenin]ate s~ fie r~pite numi]i „piei ro[ii" nu din cauza culorii lor
de arabi, pentru a deveni sclave n haremuri, naturale, ci din cauza machiajului. La fel, la
arabii practicând s~rutul, necunoscut n triburile romani, comandan]ii de o[ti victorio[i erau
de culoare amintite. purta]i n triumf picta]i pe fa]~ [i pe piept cu ro[u.
Pictural, toate popoarele primitive au practicat Contribuind la deosebirea taberelor vr~jma[e n
vopsirea trupului n diverse forme [i culori aplicate lupte, culoarea slujea uneori [i la camuflare
direct sau prin [tampilare (ca aztecii), sau fixarea (b~[tina[ii din ¥ara de Foc, dintr-o regiune
Femeie Saros, Congo
unui desen n piele prin tatuaj. Obiceiul a fost nz~pezit~, se vopseau n alb, la fel cum se
p~strat de marinari pentru ca trupurile lor s~ mbr~ca armata finlandez~ pe timp de iarn~ n cel
imposibilitatea de a c~ra greut~]i pe cap. ßi n poat~ fi identificate dup~ naufragiul cor~biei. de-al doilea r~zboi mondial).
secolul nostru, n timpul regimului nazist n S-au utilizat [i adaosuri n relief – lut, fibre Interpretarea afectiv~ a culorilor nu a fost ns~
Germania, când rasa arian~ era privilegiat~, vegetale, grâne sau pene lipite pe piele. Rolul mereu [i peste tot aceea[i: de pild~, n tribul
unii p~rin]i se pare c~ au ncercat s~ modifice nsemnelor [i al ornamentelor era n primul Athuabo din Africa r~s~ritean~ culoarea bucuriei
forma capului copiilor lor (Broby Johansen, rând de a indica locul [i rolul fiec~rui individ n era negrul.
Body and clothes, p.14). Pentru a p~rea mai
voinici, indienii americani, la fel ca papua[ii din
Noua Guinee, [i legau coatele [i genunchii cu
ajutorul unor br~]~ri de metal, provocând
umflarea bra]elor [i a picioarelor. Femei-girafe din Mandalay
Ca o afirmare a bog~]iei, asigurând suprema]ia,
primitivii [i integrau valorile propriului trup: nasul
era g~urit pentru a atârna baghete sau inele din
aur sau argint sau a ncrusta pietre pre]ioase (ca
[i n India), iar urechile erau perforate pentru
purtarea cerceilor. La unele triburi din India sudic~
sau la papua[i str~pungerea lobului urechii era o
ceremonie religioas~ asem~n~toare cu botezul la
cre[tini. La kaffiri cerceii erau rezerva]i doar
b~rba]ilor. La unii negri din Zambezi urechile
atârnau pân~ la umeri, cu lobul l~]it [i str~b~tut
de o gaur~ prin care se putea trece bra]ul.
26

27. Piramidele de la Gizeh, Egipt, Imperiul Vechi
templele [i mormintele cu forme geometrice
regulate, statice, ca piramidele. Sculptura [i
pictura fixau aspectele durabile ale nf~]i[~rii
omului, n compozi]ii clare, cu volume
compacte, folosind materiale trainice.
Tipul uman ideal • Armonia cosmic~, echilibrul
COSTUMUL ÎN EGIPTUL suprem erau ntrupate n figurile faraonului [i a
ANTIC sorei-so]iei lui, având ca principale calit~]i:
propor]ii de not~tor, ]inut~ solemn~ – fixat~ de
Silueta piramidalæ legea frontalit~]ii – expresie de lini[te,
netulburat~ de pasiuni p~mânte[ti. Costumul
sublinia m~re]ia prin supradimensionare,
CONDI¥II DE DEZVOLTARE Între mare [i de[ert, compozi]ie simetric~ [i bog~]ia decora]iei.
valea Nilului oferea condi]ii prielnice de via]~. Peruca albastr~ sau verde completa aspectul
Clima cald~ nu cerea nvelirea corpului, dar artificial, bizar, de extraterestru, al faraonului –
costumul oglindea diferen]ele sociale din care f~cea parte din lumea zeilor.
imperiul sclavagist oriental dintre clasele Prin contrast, sclavii ap~reau n sculpturi [i
st~pânitoare, privilegiate (faraon, nobili [i picturi m~run]i, reda]i realist, cu atitudini [i
preo]i) [i mul]imea sclavilor. Stabilitatea gesturi fire[ti de munc~.
orânduirii din mileniile III – I .Hr. a determinat [i
pe cea a tipurilor vestimentare. CARACTERE GENERALE ALE COSTUMULUI
Cadrul artistic • M~re]ia, for]a [i permanen]a Îmbr~c~mintea strâns~ pe corp punea n
statului erau reprezentate plastic de palatele, valoare silueta elegant~, mulând formele, cu
drapajul masat n fa]~, simetric.
Gândit pentru a fi v~zut de la distan]~, Zei]a Hathor [i faraonul Seti,
1300 î.Hr. Paris, Luvru
Scaun egiptean, Imperiul Nou,1300 î.Hr. costumul faraonului realiza n~l]area staturii,
Muzeul din Cairo necesar~ apari]iei n public, prin tiare sau peruci
voluminoase, robe largi. COSTUMUL BÅRBÅTESC
Sculptural, ve[mintele modelau trupul n Pe cap, p~rul negru, cre] era tuns scurt, ceva
volume mari, simple, stilizate cu linii drepte [i mai lung la spate. Faraonul [i aristocra]ii purtau
curbe regulate. peruc~ lung~ din p~r sau fibre vegetale,
Pictural, coloritul era franc, având ca fundal colorat~. Barba era ras~, dar pentru ceremonii
albul pânzei, nviorat de pete vii, contrastante, faraonul purta o barb~ fals~, tronconic~.
de verde, albastru, c~r~miziu. Faraonul se distingea prin basmaua (klaft) din
Materialele folosite erau ]es~turile din fibre pânz~ v~rgat~ sau mitra format~ din coroana
vegetale (in), lâna fiind considerat~ impur~ [i alb~ a Egiptului de Jos (bonet~ nalt~) [i
interzis~ n templu. coroana ro[ie a Egiptului de Sus (borul),
27

28. piesa de baz~, constituind mbr~c~mintea
obi[nuit~ a sclavilor, dar [i a aristocra]ilor n lupte Broboada-klaft, tiara Egiptului de Sus [i de Jos, tiara cu
sau la vân~toare. Acesta avea forme variate de pene de stru], coif de r~zboi
pantalon scurt sau de fustanel~, putând fi din
pânz~ dreapt~ ntins~, drapat~ sau plisat~,
apretat~ cu ap~ de orez [i uscat~ la soare,
sus]inut~ n talie de un cordon din pânz~, marcat
cu numele st~pânului scris n hieroglife, pentru
sclavi, iar pentru aristocra]i, din piele cu pl~ci din
Diferite forme de [enti
metal emailat.
Gulerul-pelerin~, ]esut sau brodat, cu aplica]ii
de metal, email sau pietre semipre]ioase, se
purta doar cu [enti sau peste rob~. C~ma[a, o
tunic~ necroit~, r~scroit~ rotund la gât, cu [li] n
fa]~, ar~ta ca [i azi gandura arab~. Roba era
alc~tuit~ la fel, dar dintr-un dreptunghi cât de
dou~ ori n~l]imea omului, r~scroit pentru cap
mai jos de jum~tate, pentru ca, mbr~cat~, s~
trag~ poalele n sus la mijloc, aducând faldurile
n centru. Lucrat~ din pânz~ groas~, opac~ sau Mantie-guler-[enti, tiparul mantiei,
fin~, transparent~, dreapt~ sau plisat~, se purta costum preo]esc
cusut~ sau liber~ pe p~r]i, cu sau f~r~ cordon,
dar mereu cu amploarea strâns~ n fa]~. ßalul
mare era drapat pe umeri, prins n cordon.
Ca accesorii, principalele podoabe erau
Akhenaton [i Nefertiti, secolul al XIV-lea î.Hr. pectoralul, br~]~rile [i inelele cu forme
Paris, Luvru geometrice, regulate, din aur, cu email [i pietre
semipre]ioase. Preo]ii aveau ca semn distinctiv o
semnificând st~pânirea asupra ntregii ]~ri. El piele de leopard pe um~r.
]inea n mâini papirusul, emblema Egiptului de În picioare, faraonii purtau sandale mpletite
Sus [i nuf~rul, al Egiptului de Jos, iar ca nsemne din fibre vegetale, mpodobite uneori cu aur [i
ale puterii cârja (harponul), biciul, m~ciuca [i email, pe când sclavii umblau descul]i. Silueta feminin~, mantie, tiparul ei, fusta [i tiparul ei
crucea cu bucl~ (anc).
Natura divin~ a faraonului [i a familiei sale era COSTUMUL FEMININ
indicat~ de ornamente simbolice, cum era cobra Pe cap, machiajul scotea n relief formele mari Con de parfum, ureus, [oimul [i globul zei]ei Isis
(ureus), semnul soarelui ata[at n frunte la o ale chipului, ochii erau contura]i cu negru n
diadem~ orizontal~ (la fel ca azi lampa medicilor form~ de pe[te [i cu umbre verzi pe pleoape.
oreli[ti) sau [oimul indicând descenden]a din P~rul era tuns scurt sau lung pân~ la umeri,
zeul Horus, fiul lui Osiris, fiul Soarelui. perucile mai bogate decât cele masculine. O
Pe trup, un [tergar nnodat peste [ale ([enti) era panglic~ sau o diadem~ legat~ orizontal, rigid~,
28

29. EVOLU¥IA COSTUMULUI
În Imperiul Vechi memfit (2780 – 2280 .Hr.), n
perioada marilor piramide, costumul era sobru,
triunghiul regulat stând la baza structurii
compozi]ionale.
În Imperiul Mijlociu (2065 – 1660 .Hr.),
costumul s-a complicat suprapunându-se mai
multe straturi ([enti, tunic~, rob~).
În Imperiul Nou (1580 – 950 .Hr.), mai ales n
epoca lui Amenophis al IV-lea (1361 – 1340
.Hr.), rafinamentul ntregii culturi s-a exprimat [i
n costum; tipul ideal de frumuse]e s-a schimbat
n favoarea unei siluete fragile, unduioase, cu
capul ]uguiat, gâtul lung, sub]ire, umerii l~sa]i.
¥es~turile fine ale ve[mintelor erau plisate, apoi
drapate savant, cu o cap~ peste tunic~.
La sfâr[itul Imperiului Nou, o dat~ cu pierderea
libert~]ii [i cu decaden]a artistic~, a pierit [i
originalitatea costumului, invadat de forme
Fata vân~torului; Mormântul lui Menna, Nofretete, secolul al XIV-lea î.Hr.,
cca.1420 î.Hr., Teba Berlin, Aegyptisches Museum
nnodat~ la spate, avea prinse pe frunte cobra str~ine, de franjuri [i culori stridente etc.
sau o floare de lotus. Un con a[ezat pe cre[tet (perioada sait~ 655 – 332 .Hr., ptolemeic~
con]inea o unsoare parfumat~ care se topea 332 – 30 .Hr.), dup~ care Egiptul, devenind
ncet. So]ia faraonului purta coroana de pene a provincie roman~ (30 .Hr.), a adoptat n parte
zei]ei Isis, o pas~re ([oim sau erete) a[ezat~ pe vestimenta]ia cuceritorilor.
cre[tet, cu aripile deschise [i coborâte sau o Sandale de aur, New York,
mitr~ rigid~ (ca de exemplu, Nofretete). Metropolitan Musseum
Pe trup, fusta, având aceea[i larg~ ntrebuin]are
[i acela[i rol ca [i [enti-ul, era din ]es~tur~
Sandale din paie, Egipt, Muzeul din Cairo
dreapt~, nf~[urat~ n jurul trupului pân~ sub
sâni, fie strâns~ de un [nur trasat prin tivul de
sus sau de un cordon, fie ]inut~ de una sau de
dou~ bretele. Era completat~ deseori de gulerul
rotund, lat, ca o cap~. Roba, [alul, podoabele [i
sandalele erau la fel cu cele b~rb~te[ti.
29

30. Turnul zigurat al lui Marduk din Babilon,
de sprâncenele mbinate deasupra ochilor
secolul al XI-lea î.Hr., machet~
bulbuca]i, cu privirea fix~.
zigurate forma specific~ de piramid~ n trepte, CARACTERE GENERALE ALE COSTUMULUI
care se reg~se[te [i n turbane. Cl~dirile erau N~zuind c~tre mbinarea virtu]ilor umane cu
acoperite la suprafa]~ cu c~r~mizi sm~l]uite n nsu[irile fiarelor, ca n imaginarii tauri naripa]i
culori str~lucitoare, cu care costumul se acorda cu cap de om, sumerienii purtau la nceput
prin tonuri vii [i bijuterii sclipitoare din aur [i pelerine sau fuste din blan~ sau din ]es~turi
pietre scumpe. imitând blana (kaunakes). Apoi, costumul
Idealul de frumuse]e • Via]a plin~ de lupte mesopotamian a evoluat adoptând cele dou~
cerea for]~ fizic~, iar st~pânii impuneau prin solu]ii fundamentale de mbr~care: drapajul,
etalarea ostentativ~ a bog~]iei. Pe primul plan folosit de popula]ia din sudul c~lduros, [i
COSTUMUL ÎN era b~rbatul, femeia ducând o existen]~ croiala, adus~ de invadatorii din nordul mai
MESOPOTAMIA retras~. Regii [i nal]ii demnitari apar n statui cu friguros. Începând din mileniul al II-lea cele
trupul scund, dar robust, puternic dezvoltat n dou~ procedee s-au combinat, compunând
Ræsucirea øalului øi a turnului zigurat l~]ime, cu musculatura brutal reliefat~, cu capul costumele specifice asiro-babilonienilor.
masiv, cubic, f~lcos, cu tr~s~turi accentuate, Sculptural, costumul sublinia, n toate cazurile,
nasul [i buzele groase, cu expresia fioroas~ dat~ masivitatea trupului, alc~tuindu-i prin fusta
CONDI¥II DE DEZVOLTARE Ca [i Nilul, Tigrul [i
Eufratul asigurau fertilitatea p~mântului n
„]ara dintre râuri“, creând condi]ii prielnice Întruchiparea idealului uman: Taurul înaripat din Intendentul regelui din Mari,
Khorsabad, secolul al VIII-lea î.Hr., Paris, Luvru mileniul III î.Hr., Paris, Luvru
pentru apari]ia unora dintre primele civiliza]ii ale
umanit~]ii. În Mesopotamia s-au succedat statele
sclavagiste sumero-akkadian (n mileniul III .Hr.),
babilonian (n mileniul II .Hr.), asirian (secolele
XIV-VII .Hr.), neobabilonian (n secolele VII-VI
.Hr.), dup~ care teritoriul a intrat n componen]a
Imperiului persan (secolele VI-IV .Hr.).
Regiunea a avut o dezvoltare sacadat~, mereu
ntrerupt~ de inunda]ii sau r~zboaie, dar
ren~scând de fiecare dat~, mai cu seam~
datorit~ traficului comercial intens. De[i mereu
alte popoare cuceritoare [i-au impus
st~pânirea, fondul popula]iei locale a r~mas
constant, ceea ce explic~ relativa stabilitate a
culturii [i a costuma]iei, f~r~ a atinge, desigur,
permanen]a din valea Nilului.
Cadrul artistic • În ora[ele puternice, ap~rate de
ziduri groase, masive, materialul de baz~ era
lutul (c~r~mida), care a impus turnurilor
30

31. COSTUMUL
SUMERO-AKKADIAN
(mileniul al III-lea .Hr.)
COSTUMUL BÅRBÅTESC
Pe cap, cre[tetul era ras, n schimb barba era
lung~. Regii [i demnitarii purtau toc~ plisat~,
turban din band~ r~sucit~ (amintind turnurile
„zigurate“) sau tiar~ cilindric~.
Pe trup, la nceput se mbr~ca doar o fust~ din Costumul masculin asiro-babilonian: osta[,
demnitar, regele Asurbanipal, rege, preot,
blan~, strâns~ n cordon, având la spate coada secolul al VII-lea î.Hr.
animalului, apoi, corpul era acoperit de un [al
din lân~, drapat, formând mantie [i fust~, cu
franjuri [i aplica]ii din discuri (paiete), m~rgele mormântul reginei ßubad din Ur (2500 .Hr.)
de aur sau de aram~ etc. din aur cu email alb [i albastru, alc~tuit~ din
În picioare, doar demnitarii nc~l]au sandale. cunun~ de frunze de plop, cercei mari, coliere
Costumul militar • Comandan]ii purtau casc~ [i inele de aur.
de aur, cu urechi [i coc, solda]ii bonet~ de piele
[i o band~ lat~ de piele b~tut~ n ]inte, ap~rând
pieptul, um~rul stâng [i spatele. Armele erau COSTUMUL
scuturi, suli]e, s~bii, topoare. ASIRO-BABILONIAN
Assurnasirpal cu coif cu coarne,
(mileniul al II-lea – jum~tatea
Londra, British Museum
COSTUMUL FEMININ mileniului I .Hr.)
Silueta nu diferea mult de cea masculin~.
lung~ n clopot o baz~ larg~, stabil~, pe când Pe cap, p~rul lung era piept~nat cu coc [i Înnisiparea deltei a mutat centrele comerciale
liniile curbe ale drapajului sau ale bonetelor coade, strâns n fileu. spre nord, unde au nflorit ora[e ca Babilon,
r~sucite n spiral~, ca [i buclele m~runte ale Pe trup erau acelea[i piese de mbr~c~minte: Ninive etc. Sub influen]a muntenilor veni]i din
p~rului sau ornamentele arcuite ale bijuteriilor fust~, cap~, în picioare sandale. Doar nord a ap~rut croiala tunicii (cu mâneci, pentru
creau sugestia unei energii ncordate. podoabele erau mai bogate, ca parura din ambele sexe) peste care se drapa [alul
Pictural, impresiona bog~]ia culorilor stofelor ca asimetric, elementul constant al costumului
[i str~lucirea podoabelor metalice, a paietelor [i mesopotamian, preluat de nving~tori de la
m~rgelelor. nvin[i. ¥es~turile s-au perfec]ionat [i
Materialul folosit era n special lâna, sub form~ de diversificat, producându-se stofe de lân~ [i
blan~ sau ]esut~ n stofe cu motive variate, dând pânzeturi somptuoase, intens colorate, bogat
consisten]~ drapajului. ornamentate, cu motive ]esute sau brodate cu
cercuri, p~trate sau rozete.
COSTUMUL BÅRBÅTESC
Cunun~ mesopotamian~ din frunze de aur, Pe cap, p~rul lung, cre] era ondulat ca [i barba
cca. 2500 î.Hr., New York, Metropolitan Museum lung~. Regii [i demnitarii purtau fes conic cu
31

32. ciucure lung pân~ la talie, cei diviniza]i tiara mesopotamian s-au f~cut sim]ite n costumul
semisferic~ sau cilindric~, având coarne de purtat de per[i, st~pânitorii locurilor ntre 540 -
metal prinse cu panglici pe frunte. 330 .Hr., contemporani cu civiliza]ia Greciei
Pe trup, peste tunica strâns~ pe corp, regii [i preo]ii antice. Veni]i ca [i mezii din regiunile muntoase
mbr~cau [alul lung, cu franjuri, drapat de jos n ale Turkestanului, unde purtau haine specifice
sus, trecut peste um~r. popula]iei de step~ – bonet~ frigian~, tunic~ [i
Înc~l]~mintea consta din sandale cu inel pe caftan, pantaloni lungi [i cizme – per[ii au
degetul mare sau pantofi nchi[i, adu[i de adoptat o ]inut~ de gal~ tot atât de somptuoas~
munteni. Costumul era completat de elegante ca [i aceea din vechiul Babilon. Amplificarea
accesorii: umbrel~, evantai, baston, lan] cu siluetei nu era ns~ realizat~ prin [aluri r~sucite, ci
cilindru-pecete, ca [i de bijuterii, cercei lungi, prin l~rgimea unor robe croite, cu poale trase n
bandouri cu rozete de metal pe frunte, coliere sus n fa]~ (probabil prin deplasarea spre fa]~ a
n mai multe [iruri, br~]~ri multe, cu rozete, r~scroielii gâtului) [i cu mâneci plisate n evantai.
inele, talismane. ¥inuta solemn~, bog~]ia ]es~turilor viu colorate,
Arma civil~ era pumnalul prins de centur~. mpodobite cu motive n rozete, barba [i p~rul
buclat, ca [i unele piese ca pantalonii lungi [i
COSTUMUL FEMININ pantofii [nurui]i, alc~tuiau un contrast izbitor cu
Avea acelea[i componente: tunica [i pelerina simplitatea [i suple]ea costumului grecesc din
sau [alul. Din 1200 .Hr. a fost men]ionat aceea[i vreme.
obiceiul acoperirii fe]ei n public, preluat mai Fenicienii, care au dominat comer]ul n primul
târziu de mahomedani. mileniu .Hr., au r~spândit produsele
mesopotamiene n lumea Mediteranei.
Drapaj feminin neosumerian din Tello, EVOLU¥IA COSTUMULUI
cca. 2150 î.Hr., Paris, Luvru
Ultimele ecouri ale sistemului vestimentar
Exerci]iu: descifrarea drapajului feminin din Tello,
Universitatea Na]ional~ de Arte, Bucure[ti

33. Palatul din Cnossos, Creta, cca. 1450 î.Hr.
stând pe vârful picioarelor; n decora]ie domina
linia n spiral~ din podoabele de sârm~ de bronz
r~sucit~, reg~sit~ [i n decorul vaselor de
ceramic~, [i n cârlion]ii coafurilor.
Tipul uman ideal nu mai tindea s~ ntrupeze
imaginea zeului, etern [i inaccesibil, ca n Egipt,
ci [i g~sea perfec]iunea n tinere]e, gra]ie [i
elegan]~. Vârsta preferat~ era mai aproape de
adolescen]~, iar calitatea principal~ era
agilitatea gimnastului.
COSTUMUL ÎN CRETA CARACTERE GENERALE ALE COSTUMULUI
ßI MICENE Ve[mintele conturau siluete de dimensiuni mai
reduse, subliniind mi[carea. Importan]a sporit~
Pær cârlionflat øi spirale de bronz a femeii n societatea cretan~ (ea putând fi [i
preoteas~) explic~ dominanta feminin~ a
costumului.
COSTUMUL ÎN CRETA Sculptural, corpul era sub]iat prin talia
strangulat~, ca de viespe, accentuat~ de pozi]ia
CONDI¥II DE DEZVOLTARE Insula Creta, la cambrat~. Pariziana, fresc~, Palatul din Cnossos,
distan]~ egal~ de Europa, Africa [i Asia, a fost Coloristic, documentele oferite de picturile Creta, Muzeul Heracleion
o verig~ de leg~tur~ ntre continente, un centru murale redau costume cu o cromatic~ vie, (vi[iniu
comercial [i cultural nsemnat ntre 2000 – [i albastru ca marea).
COSTUMUL BÅRBÅTESC
1400 î.Hr. (n vremea Imperiului Mijlociu
Pe cap, peste p~rul negru lung, n [uvi]e
egiptean [i a celui babilonian). Dup~ erup]ia
ondulate, cu bucle pe frunte, prin]ii purtau
vulcanic~ distrug~toare din insula Santorini,
coroane de flori sau pene.
civiliza]ia cretan~ a fost transplantat~ pe solul
Pe trup, singura mbr~c~minte era un [enti de
european n Peloponez, la Tirint [i Micene, ntre
pânz~, acoperind [alele, care avea, spre
1500 – 1100 .Hr., fiind asimilat~ de civiliza]ia
deosebire de cel egiptean, o form~
grecilor pe la anii 1000.
triunghiular~ cu un col] ascu]it n fa]~, tras n
Cadrul artistic • Cl~direa tipic~, palatul, cum
jos de greut~]i, eventual de o re]ea cu perle, [i
era cel din Cnossos, avea propor]ii pe m~sura
putea fi alc~tuit din dou~ piese separate, fixate
omului, spre deosebire de imensitatea
n cing~toare [i l~sând coapsele descoperite.
zdrobitoare a construc]iilor egiptene, [i era
Talia era strâns~ ntr-un cordon lat din piele, ca
prev~zut cu instala]ii asigurând confortul
un corset. Drept bijuterii, bra]ele [i picioarele
(sistem de nc~lzire, ascensor etc.). Coloana-
goale erau mpodobite cu br~]~ri colorate.
]~ru[, sub]iat~ la baz~, sugera silueta uman~ Vas de Kamares, Creta, Muzeul din Phaistos
33

34. Costume cretane Prin]ul cu flori de crin, Cnossos,
secolul al XIV-lea î.Hr.
tipic~ era fusta larg~, cu benzi orizontale, COSTUMUL ÎN MICENE
probabil volane sau fuste suprapuse, prins~ n
talie cu cordon-corset. Cuta vertical~ a fustei, În cetatea cu ziduri ciclopice, locuitorii purtau
din mijlocul fe]ei, rezultat~ probabil din costume de tip cretan, dar mai groase,
mp~turire, a f~cut pe unii cercet~tori s~ cread~ adaptate condi]iilor climaterice mai aspre.
c~ este vorba de o fust~-pantalon. Deasupra,
un [enti r~scroit pe coapse d~dea efect de [or].
Costum micenian: osta[, ornament, femeie
Zei]a cu [erpi, secolul al XVI-lea î.Hr.,
Cnossos, Creta, Muzeul din Heracleion
COSTUMUL FEMININ
Pe cap, p~rul era piept~nat cu cârlion]i rotunzi
pe obraji (accroche-coeur). Ochii mari,
apropia]i, erau foarte farda]i.
Pe trup, bustul era uneori dezgolit, ca n Egipt,
vesta format~ dintr-o broboad~ necroit~, având
doar spate [i mâneci scurte; uneori aceasta era
nlocuit~ de tunica de origine asirian~. Piesa
34

35. Tauromachia, fresc~, cca. 1450 î.Hr., Palatul din
Cnossos, Creta, Muzeul din Heraclion
35

36. COSTUMUL ÎN NORDUL
EUROPEI, ÎN EPOCA
BRONZULUI
Mini-jupa din mormântul de stejar
CONDI¥II DE DEZVOLTARE Între 1500 – 1200
.Hr., n timp ce n Egipt nflorea Imperiul Nou, n
Mesopotamia domina Babilonul, iar civiliza]ia
micenian~ se afla la apogeu, n nordul Europei
tr~iau popula]ii n stadiul epocii bronzului.
Îndeletnicindu-se ndeosebi cu naviga]ia,
vân~toarea, cre[terea vitelor, nordicii erau
pricepu]i n lucrarea lemnului, cioplindu-[i
cor~bii, case [i morminte.
Se presupune existen]a unor schimburi
comerciale cu regiunea mediteranean~, c~reia
ace[tia i furnizau chihlimbar, primind n schimb
scoici, podoabe de bronz spiralate de tip cretan
[i poate [i anumite forme de mbr~c~minte.
Idealul uman e greu de reconstituit, din lipsa
imaginilor reprezentând pe cei care au tr~it pe
atunci. În schimb, n Danemarca [i Germania
s-au p~strat costume ntregi n morminte din
trunchiuri de stejar, despicate, scobite ca albii,
apoi nchise ermetic [i izolate de aer cu p~mânt
[i pietre, [i ulterior acoperite de mla[tini, care
le-au asigurat conservarea pân~ n secolul al
XX-lea, când au fost g~site.
CARACTERE GENERALE ALE COSTUMULUI
Clima mai aspr~ cerea nvelirea cu ve[minte mai
groase, strânse pe trup [i variind dup~ sezon.
Sculptural, silueta era u[or ngro[at~ prin
mbr~c~minte, un strat de haine era mulat pe
corp, l~sând libertatea mi[c~rilor, al doilea,
Podoabe din sârm~ de bronz, Halle larg, asigura un plus de c~ldur~, conferind
Landesmuseum fur Vorgeschichte totodat~ prestan]~.
36

37. de baie era r~sucit~ o tunic~ necusut~, nchis~
pe un um~r cu o curea de piele [i nasturi de os
sau de bronz, strâns~ n talie cu un [nur de
lân~. Deasupra se purta o pelerin~ oval~,
formând guler-[al.
Printre piesele de mbr~c~minte din morminte
mai figura un [al ngust. Drept nc~l]~minte,
pulpa piciorului era nvelit~ n obiele, ca [i
laba, vârât~ n opinci [nuruite, f~cute din piele
sau blan~.
COSTUMUL FEMININ
Pe cap, se folosea plasa din p~r de cal sau
boneta mpletit~, ca un p~trat ncre]it n frunte
[i la ceaf~.
Pe trup, se mbr~ca o bluz~ kimono, de croial~
ingenioas~, mpodobit~ cu dantele cro[etate, [i o
fust~ de var~, scurt~, (mini) r~sucit~ de dou~ ori
n jurul taliei, f~cut~ din [nururi prinse sus [i jos,
amintind fusti]a de fibre vegetale purtat~ de
Costum feminin mini, Costum b~rb~tesc din Trindhoj,
Copenhaga, Statens Museum for Kunst Copenhaga, Statens Museum for Kunst
Pictural, despre culorile costumului se [tie prea africani, sau alt~ fust~ de iarn~ – lung~ (maxi).
pu]in; lâna era probabil vopsit~ cu esen]e Ca nc~l]~minte, ciorapii-obiele [i opincile de
vegetale, mai ales n brun [i galben. piele erau ca [i cele b~rb~te[ti.
Materialele folosite erau groase; la nceput croite Principalele accesorii erau podoabele-bijuterii
din bl~nuri, hainele erau n al II-lea mileniu .Hr. din sârm~ de bronz n spirale, catarame, br~]~ri,
din ]es~turi de lân~, unele flau[ate, imitând inele etc. [i paftaua, ca un scut bombat, prins~
blana, mpodobite cu cus~turi sau mpletituri. de femei pe piept sau la cing~toare, r~mas~
pân~ azi n costumul popular din nordul
COSTUMUL BÅRB ÅTESC Europei.
Pieptenii, pomezile [i cu]itele de ras g~site n Aceasta s-a p~strat în costumele din nordul
morminte dovedesc ngrijirea p~rului [i Germaniei ajungând pân~ în Transilvania o dat~
raderea b~rbii. cu migra]ia sa[ilor, împodobindu-se ulterior cu
Capul era acoperit cu o bonet~ nalt~, turtit~ n pietre semipre]ioase [i asortându-se cu celelalte
Costum feminin de var~, costum b~rb~tesc,
vrf, din blan~ sau ]es~tur~ de lân~ mi]oas~. costum de iarn~ (sus), tiparele lor (mijloc),
podoabe, cordonul [i acele scufiei.
Pe trup, peste pantalonii scur]i ca ni[te chilo]i c~ciul~, bonete [i opinc~ (jos)
37

38. Templu în stil doric, Parthenonul,
secolul al V-lea î.Hr. Atena, Acropole
material, ca n Orient. Costumul a urmat fidel
evolu]ia general~ a stilurilor grece[ti, reflectând
dezvoltarea concep]iei generale antropocentrice,
n diferitele ei etape.
EPOCA HOMERIC Å
(secolele IX–VIII .Hr.)
COSTUMUL ÎN GRECIA Din Iliada [i Odiseea reiese c~, n condi]iile de
ANTICÅ via]~ rudimentare din epoca r~zboiului troian,
grecii purtau haine simple dar viu colorate,
Construcflii necimentate øi veøminte potrivite tenului mediteranean [i soarelui
necusute puternic.
CONDI¥II DE DEZVOLTARE Pe teritoriul grecesc EPOCA ARHAIC Å Femei în peplos doric, Vasul François,
– n Peloponez, insulele M~rii Egee, coasta de (secolele VII–VI .Hr.) secolul al VI-lea î.Hr., Floren]a, Museo Archeologico
vest a Asiei Mici [i sudul Italiei, mai târziu n
Macedonia – s-a constituit, ncepând din Ca urmare a mi[c~rilor popula]iei (acheene, doriene, COSTUMUL BÅRBÅTESC
secolele IX – VIII .Hr., civiliza]ia elenic~, element ioniene), s-a diferen]iat portul regiunilor vestice de al Pe cap, p~rul lung, bogat, coborând pe frunte,
fundamental al civiliza]iei europene. Clima celor estice (redat n detaliu pe vasele de lut cu era rulat n coc sau mpletit n coad~ [i prins cu
relativ blând~ din aceste teritorii ng~duia siluete negre). cordelu]~ sau panglici; barba era nsemnul
acoperirea sumar~ a corpului, iar ocupa]iile În Apus, n special n sudul peninsulei italice, n vârstei mature.
principale – naviga]ia [i p~storitul – cereau cadrul ordinului doric, n ambian]a cl~dirilor cu
haine comode. Evolu]ia societ~]ii grece[ti spre volume masive, robuste, n statuile arhaice s-a
democra]ia sclavagist~ a redus pr~pastia dintre cristalizat noul ideal uman, armonios construit, Costume în stil doric
extremele sociale, p~strând doar pe cea dintre al Greciei antice.
cet~]enii liberi [i sclavi.
Cadrul artistic • Templele, ca [i statuile Greciei STILUL DORIC
antice nu impresionau prin dimensiunile
zdrobitoare, ca n Egipt sau Mesopotamia, ci Trupul s~n~tos nu era ascuns, ci doar acoperit
erau cl~dite mai pe m~sura omului, stârnind de haine, uneori foarte sumare, realizate prin
admira]ia datorit~ armoniei depline a tuturor draparea ]es~turii necroite.
p~r]ilor componente. În contextul culturii Sculptural, costumul modela volume cilindrice,
grece[ti, bazat~ pe ra]iune, frumuse]ea era statice, animate pictural de culoarea motivelor
asociat~ structurii compozi]ionale clare, mai decorative ]esute n materialul suplu, dar gros,
mult decât bucuriilor tactile stârnite de al stofei de lân~ gen homespun.
38

39. COSTUMUL FEMININ
Pe cap, p~rul bogat era strâns n coc la spate
sau era l~sat n [uvi]e ondulate pe umeri.
Pe trup, tunica (peplos) era o ]es~tur~
dreptunghiular~, r~sucit~ n jurul trupului, n
form~ tubular~, destul de strâmt~ [i rigid~,
prins~ pe umeri cu ace (spatele peste fa]~),
marginea r~sfrânt~ formând un ilic. Cele dou~
ace-bro[e erau legate ntre ele cu un l~n]i[or.
Templul în stil ionic dedicat Victoriei f~r~ aripi, Pelerina (himation) avea dimensiuni de [al mic
secolul al V-lea î.Hr., Atena
sau de broboad~ mare.
STILUL IONIC
Pe trup, tunica (chiton) dreptunghiular~, prins~ În est, corespunzând ordinului ionic de pe
pe um~r, era scurt~ pentru uzul zilnic [i lung~ coasta Asiei Mici, arhitectura [i decora]ia aveau
pentru ceremonie, mpodobit~ cu motive forme mai elegante [i delicate, mai bogat
decorative (dedesubt se purta, probabil, o ornamentate, cu unele influen]e orientale,
leg~tur~ pe [ale, gen [enti). Pelerina (himation) coloana sub]ire cu caneluri fine [i capitel cu
de aceea[i form~, drapat~ liber, mai mic~ volute fiind uneori nlocuit~ de cariatid~. ßi
pentru militari sau mai mare pentru civili mbr~c~mintea era mai luxoas~, mai ales cea
(hlamida) era purtat~ [i singur~, f~r~ chiton. feminin~, din pânz~ sub]ire apretat~ [i plisat~
În picioare cet~]enii liberi nc~l]au sandale, pe cu unghia, stând mai ]eap~n~, mai pu]in
când sclavii umblau descul]i. mulat~ pe corp. Peplos-ul (similar chitonului Cor~, secolul al V-lea î.Hr., Atena,
b~rb~tesc) era de l~rgime dubl~ (pentru plisare) Muzeul de pe Acropole
[i ridicat n talie printr-un cordon ascuns,
Vasul Hercule, 520 î.Hr., Paris, Luvru formând un fald ca o basc~ (kolpos). Costum b~rb~tesc în stil ionic

40. Friza Parthenonului,
secolul al V-lea î.Hr., Atena, detaliu
40

41. Friza Parthenonului,
secolul al V-lea î.Hr., Atena, detaliu
41