Martin Luther King - Discurs Politic ,, I Have A Dream''

1. Martin Luther King
Un discurs care poate inspira orice
lider
„Refuz să accept că omenirea s-a încâlcit atât de tragic în noaptea neagră a
rasismului şi războiului, încât zorii strălucitori ai păcii şi ai fraternităţii nu
vor deveni niciodată realitate.”
Guta Georgiana-Florentina
Frincu Mihaela –Hanelore
Istrate Silvia-Alina

2. Martin Luther King „I have a dream today, that people
will one day live in a nation where they will not be judged
by the color of their skin but by their character!”
Astazi il sarbatorim pe Martin Luther King, cel ce a luptat
impotriva discriminarii rasiale din Statele Unite ale
Americii.
Martin Luther King s-a nascut in ziua de 15 ianuarie 1929
in Georgia, Statele Unite ale Americii, tatal sau fiind
predicator baptist si mama profesoara. Urmeaza cursurile
unicei scoli superioare pentru cei de culoare din Statele Unite,
apoi se inscrie la facultatea de teologie unde ii descopera pe
Platon, Rousseau, Aristotel si multi alti ganditori ce aveau sa
ii influenteze radical modul de gandire.

3. In timpul unui protest din Alabama datorat faptului ca o
americanca de culoare a refuzat sa cedeze locul in autobuz unui
cetatean american, Martin Luther King lanseaza o campanie
impotriva discriminarii rasiale care dureaza 381 de zile. Doi ani mai
tarziu Martin Luther King iese victorios, este ales ca lider al
Southern Christian Leadership Conference si in acelasi an publica
prima sa carte intitulata: Stride toward freedom, the Montgomery
Story.
Cativa ani mai tarziu Martin Luther King initiaza trei marsuri la
Montgomery, in urma celui din urma reusind sa obtina drepturi de
vot pentru persoanele de culoare din America.
In anul 1963 in fata a peste 250 000 de oameni Martin Luther
King tine discursul memorabil I have a dream care se incheie cu
fraza: „Free at last, free at last. Thank God Almighty, we are free
at last!"

4. In fiecare an, in a treia zi de luni din ianuarie, se sarbatoreste in Statele
Unite ziua nationala consacrata memoriei lui Martin Luther King Jr.
(nascut pe 15 ianuarie 1929).
Martin Luther King Jr. a fost cel care spus: „Istoria va consemna faptul ca
cea mai mare tragedie a acestei perioade de tranzitie sociala nu a fost
urletul puternic al celor rai, ci tacerea de neiertat a celor buni”, cuvinte care
ne pot trezi noua, romanilor, mai ales in aceste timpuri dificile, sentimente
dureroase.
A devenit un lider al miscarii pentru drepturi civile si egalitate sociala si a
dus o lupta continua impotriva discriminarii rasiale, o lupta a carei
caracteristica esentiala a fost non-violenta.
A avut norocul de a vedea inca din timpul vietii cateva rezultate ale
activitatii sale neobosite. Remarcabil din acest punct de vedere este anul
1964, an ce i-a adus semnarea de catre presedintele Johnson a legii
drepturilor civile care punea capat oricarei forme de discriminare si
decernarea premiului Nobel pentru pace. A fost a treia persoana de culoare
ce a primit acest prestigios premiu – lista ajungand in prezent la
douasprezece.

5. Istoria are un rol determinant in intelegerea propriei identitati. Privind
cate putin prin fereastra istoriei, evenimentele prind contur si au rezonanta
in delimitarea propriei individualitati. Istoria are o valoare majora in
explicarea prezentului. Putem intelege prezentul mult mai bine daca avem
informatii despre radacinile lui in trecut, iar trecutul, daca stii sa il asculti
iti poate vorbi într-un mod asa de raspicat.
Visul sau a fost un vis despre viitor, un vis care a mers dincolo de
istorie, dincolo de prezent, devenind realitate. Prezentul astazi ma invata ca
visele sunt pentru visatori, si de cele mai mule ori aceste vise se naruiesc in
contact cu realitatea cruda. Dar, o viata intocmai ca cea a lui Martin Luther
King Jr. imi da speranta. Asa cum mesajul sau de la monumentul Lincoln
Memorial a fost un mesaj al sperantei, viata sa se infatiseaza inaintea mea
in acelasi mod. E o speranta ca intr-o zi mai devreme sau mai tarziu visele,
ambitiile se implinesc daca sunt motivate de un gand bun.
In urma cu 50 de ani cand pastorul Martin Luther King Jr. rostea acest
discurs la Washington, nu s-a banuit faptul ca „I havea dream” urma sa
marcheze profund societatea americana si miscarea pentru drepturile civile.
Sustinatorii pastorului de culoare nu consacra o singura zi aniversarii
evenimentului, ci aproape o saptamana intreaga.

6. In 1963, celebrul pastor de culoare Martin Luther King Jr. era
numit „Om al Anului” de către revista Time, iar un an mai tarziu
devenea cel mai tanar laureat al Premiului Nobel pentru Pace.
Meritul sau fusese acela de a conduce unul din cele mai mari
marsuri si demonstratii din istoria Statelor Unite - cu participarea a
aproape 250 de mii de oameni - in favoarea acordarii drepturilor
civile si impotriva segregationismului populatiei de culoare. Marele
Mars asupra Washington-ului pentru locuri de muncă si libertate,
organizat in august 1963, urma unor demonstratii similare de mai
mică amploare in diverse orase ale Statelor Unite si era menit sa
sustina legislatia in favoarea drepturilor civile pe care presedintele
John
F.
Kennedy
o
propusese
in
luna
iunie.
Marturii de epoca, intre care jurnalul publicat postum al lui
Arthur M. Schlesinger, aminteau chiar ca presedintele american isi
exprimase ingrijorarea ca o participare nesemnificativa la
demonstratia de sprijin ar putea sa-i submineze eforturile. Din
perspectiva istoriei, a celor 50 de ani comemorati de la eveniment,
se poate afirma ca ingrijorarea sa a fost fara obiect, participarea la
mars si la demonstratia de la Washington depasind nu numai orice
asteptari, dar fiind incununata cu pronuntarea unui discurs ce a
ramas in istorie drept o capodopera a artei retorice.

7. Discursul pastorului militant Luther King fusese intitulat initial
„Un cec anulat”, reflectand un admirabil pasaj al sau despre
„angajamentul cu valoare de promisiune” al „arhitectilor republicii
noastre” care „a fost o promisiune ca tuturor oamenilor li se vor
garanta drepturi inalienabile la «Viata, Libertate si urmărirea
Fericirii».
Iar Luther King adauga imediat:
„Astazi este evident ca America nu si-a indeplinit promisiunea in
ce priveste cetatenii ei de culoare. In loc de a-si onora aceasta
obligatie sfanta, America i-a dat poporului negru un cec fara
acoperire, care s-a intors marcat cu inscriptia «fonduri insuficiente».
Dar noi refuzam sa credem ca Banca justitiei este falimentara. Noi
refuzam sa credem ca in marile tezaure de oportunitate ale acestei
natiuni fondurile ar fi insuficiente. Asa ca am venit sa incasam acest
cec...”.

8. Discursul pronuntat de Martin Luther King avea sa fie publicat
prima oara integral, in Washington Post, abia in august 1983, dupa
aproape 15 ani de la moartea pastorului. Iar atunci, el capata
titulatura sub care a intrat in istorie: „I have a dream/Am un vis” si
care reflecta partea finala a celebrei alocutiuni, mare parte a ei
improvizata de pastor, cea care a starnit entuziasmul participantilor
la demonstratie, si despre care se spune ca a fost declansata de un
indemn al Mahaliei Jackson: „spune-le visul tau”.
Pana la partea finala, Luther King afirma, intre altele: „Acum
este timpul de a se ridica din intunecata si dezolanta vale a
segregarii spre calea insorita a justitiei rasiale. Acum este timpul de
a inalta natiunea noastra din nisipurile miscatoare ale injustitiei
rasiale pe stanca solida a fratiei. [...] Ar fi fatal pentru natiune sa
treaca peste urgenta acestui moment. [...] 1963 nu este un sfarsit, ci
un inceput. [...] Nu va exista liniste, nici pace in America pana cand
negrului nu ii vor fi acordate drepturile lui cetatenesti.”

9. Iar formidabilul discurs al lui Martin Luther King intra apoi in
partea finala, cu invocarea „visului” sau: „Sa nu ne lasam prinsi in
valea disperarii. Va spun astazi, prieteni, ca in ciuda greutatilor si
frustrarilor momentului, am inca un vis. Este un vis profund
inradacinat in visul american. Visez ca intr-o zi aceasta natiune se
va ridica si va trai sensul real al credo-ului ei, aceste adevaruri pe
care le pastram ca evidente in sine: anume ca toti oamenii se nasc
egali.”
Discursul „I have a dream” tinut de Martin Luther King Jr. pe 28
august 1963 are o poveste interesanta si de inspiratie pentru orice
lider, spune Carmine Gallo, un celebru speaker american.
Gallo a explicat pentru Forbes cum a ajuns discursul lui Martin
sa includa celebrul paragraf „ Am un vis” si de ce evenimentul care
a avut loc in urmă cu 50 de ani este o lectie de viata importanta.

10. Cum s-a nascut discursul istoric?
In cartea „Behind the Dream”, scrisa de consilerul lui Martin
Luther King Jr., Clarence B. Jones, acesta povesteste ce anume a dus la
transformarea cuvintelor activistului politic intr-un discurs considerat a
fi cel mai bun din secolul al-XX-lea. Pe 27 august 1963, cu o seara
inainte de discurs, sapte oameni, printre care si Clarence Jones s-au
intalnit la Willard Hotel din Washington D.c. pentru a da fiecare un
feedback legat de ceea ce urma sa spuna a doua zi Martin Luther King.
Toate opiniile exprimate atunci au fost notate de catre Jones si incluse
ca parte a ceea ce urma sa spuna Martin. A doua zi, discursul a fost
gata, iar presa a capatat cateva copii ale materialului. „Am realizat ca
Martin (in momentul discursului, n.red.) nu facea altceva decat sa
rosteasca acele paragrafe de deshidere pe care le-am schitat cu o seara
inainte in camera de hotel”, explica Jones în cartea lui.
La cel de-al saptelea pragraf, insa, ceva s-a schimbat. Mahalia
Jackson, o celebra cantareata, buna prietena cu Martin, i-a strigat
acestuia sa vorbeasca si despre „vis”. Doar Jones, Ted Kennedy și
Martin au auzit ce a spus Mahalia. Din acel moment, Martin Luther
King a renuntat sa se mai foloseasca de notite si a ales sa improvizeze.
Astfel, a luat nastere cea de-a doua parte a discursului.

11. Ce poate invata un lider din povestea discursului lui Martin Luther King?
Carmine Gallo este de parere ca discursului lui Martin ii poate invata pe lideri
o lectie foarte simpla: daca vrei sa ii inspiri pe cei care te asculta, ia in
considerare opiniile celorlalti, dar gaseste-ti si propria voce. Lectia lui Gallo
poate fi pusa in aplicare mai ales in cazul prezentarilor de afaceri. De cele mai
multe ori ele sunt plictisitoare, mai ales atunci cand cel care tine discursul citeste
după notite. Prin urmare, pentru un lider este important sa isi gaseasca „vocea” si
sa renunte la prezentari „reci” in favoarea unor discursuri personalizate.
Am auzit multe discursuri si am vazut destui vorbitori, insa nici un discurs nu
m-a impresionat atat de tare ca „ I have a Dream” al lui Martin Luther King,
chiar si acum la atata timp dupa ce a fost rostit. America trecea printr-o perioada
de multe framantari: spatii separate pentru negri in cinematografe, locuri in
spatele autobuzului, soldati care pazesc elevii pe drumul spre scoala-aproape de
necrezut ca de la aceste evenimente petrecute în Statele Unite s-au scurs mai
putin de 50 de ani.
Lupta impotriva acestor nedreptatii si pentru dobandirea de drepturi egale
pentru negri este fundalul pe care si-a petrecut scurta viata Martin Luther King.
Actiunile lui au fost incununate de succes, ducand in final la introducerea unor
legi impotriva discriminarii sociale. Este asasinat 4 ani mai tarziu in urma unei
conspiratii. Se spune ca un grup dintre cele mai rasiste din lume, Cavalerii Albi
din Missisipi ar fi oferit 100 000 de dolari celui care l-a ucis pe Martin Luther
King.

12. Cincizeci de ani mai târziu, „munca inceputa in timpul marsului din 1963
este departe de a fi terminata, estimeaza Benjamin Jealous, din partea
uneia din principalele asociatii de aparare a drepturilor americanilor de
culoare. „ Dreptul de vot este vizat de atacuri, rata somajului in randul
celor de culoare continua sa explodeze, iar mii de copii afroamericani
traiesc in cartiere sarace si merg la scoli unde nu exista diversitate
rasiala”, continua acesta.
Potrivit datelor oficiale, 12,6% din americanii de culoare se aflau in
somaj in iulie, fata de media de 7,4% a populatiei SUA. Americanii de
culoare reprezintă 14,2% din populatie. Cu toate acestea, in 50 de ani,
procentul de americani de culoare care traiesc sub pragul sărăciei a scăzut
de la 41,8% la 27,6%.
La cincizeci de ani dupa celebrul discurs „ Am un vis‘” al reverendului
Martin Luther King Jr., aproape jumatate din participantii la un nou sondaj
sustin ca mai sunt multe de facut pentru ca americanii „sa fie judecati nu
dupa culoarea pielii, ci după caracter”.

13. Conform acestui sondaj, 49% din persoanele intervievate cred ca
mai sunt foarte multe de facut pentru a ajunge la societatea pe care a
imaginat-o King in discursul sau din 1963. Insa 73% din
participantii de culoare si 81% din cei albi au raspuns ca cele doua
rase se inţeleg foarte bine sau destul de bine. Sondajul a fost realizat
pe un esantion de 2.231 de adulti, inclusiv 376 de americani de
culoare si 218 de origine hispanica. Un sfert din participantii de
culoare au afirmat ca vietile acestora sunt mai bune acum decat in
urma cu cinci ani, atunci cand SUA au ales primul presedinte de
culoare, Barack Obama. In 2009, dupa alegeri, 39% din americanii
de culoare au exprimat aceeasi opinie.
Conform sondajului, inegalitatea veniturilor intre albi si cei de
culoare este aproximativ aceeasi ca acum jumatate de secol.
Diferenta in ceea ce priveste venitul si averea pe gospodarie s-a
marit, in timp ce diferenta in privinta ratei de absolvire a studiilor si
a sperantei de viata s-a micsorat. In domeniul justitiei, sapte din
zece americani de culoare si circa o treime din albi considera ca
primii sunt tratati mai putin corect in relatiile lor cu politia.
De asemenea, 35% din participantii de culoare sustin ca au fost
discriminati sau tratati incorect din cauza rasei lor anul trecut, fata
de 20% din hispanici si 10% din albi, mai arata sondajul.

14. Analiza discursului
Acest discurs a fost rostit pe 28 august 1963, avand scopul
eliberarii negrilor de sub opresiunea rasiala, ce domnea in
America din vremea sclaviei si care, de o suta de ani, se vroia a
fi oprita.
Avand un auditoriu pe masura (250.000 de oameni, negri si
albi), discursul a fost pe masura asteptarilor…
Inca de la inceput pune accent pe perioada de asuprire, o suta
de ani, repetand expresia de mai multe ori, pentru a accentua
durata sacrificiului…Aceasi metoda o foloseste pe tot parcursul
discursului: expresii ca „A venit vremea…”, „ Nu ne putem
declara satisfacuti atata vreme…” si „ am un vis…” exprima
vocea poporului de culoare. Ultima sa expresie de acest gen,
„ cantul libertatii”, reuneste toate colturile Americii, toate statele
si toate orasele sub aceasi voce ce canta: „In sfarsit liberi! In
sfarsit liberi! Doamne Dumnezeule Atotputernic, suntem in
sfarsit liberi!.”

15. Este important ca acest discurs nu a fost adresat doar celor de
culoare, ci si albilor, fiindca printre cei adunati acolo erau si dintre
acestia. Fragmentul „…nu trebuie sa ne faca sa ne pierdem
increderea in toti albii. Pentru ca multi dintre fratii nostri albi - si
acest lucru o dovedeste prezenta lor astazi - si-au dat seama ca
viitorul lor este stans impletit cu al nostru…” este cat se poate de
clar. Oratorul nu vrea sa creeze noi focare de violenta, ci sa
convinga conducatorii tarii de nedreptatea rasiala („Nu trebuie sa
lasam sa ne cada acest protest creator in prapastiile violentei
fizice”).
Un alt atuu al acestui discurs este folosirea metaforelor, acele
expresii ce impresioneaza intotdeauna ascultatorii si ofera un plus
de credibilitate. ”… Nu este vreme acum sa ne permitem luxul sa ne
„linistim” sau sa inghitim calmantele unui progres lent si treptat…”
si „… poporului meu care se afla pe pragul tocit al usii care duce
spre palatul dreptatii…” ating cu siguranta inimile celor de culoare,
daca nu chiar si a catorva dintre conducatorii albi…
Vocea sa este impunatoare, hotarata! Ştie ce vrea si spune ce are
pe suflet… Astfel oratorul s-a facut ascultat, nu doar auzit…

16. Propozitii ca „A venit vremea ca toti copiii lui Dumnezeu sa
traiasca realitatea dreptatii.” si „ …atunci vom putea trai mai repede
ziua in care toti copiii lui Dumnezeu - oameni albi si negri, evrei si
necredinciosi, protestanti si catolici - isi vor da mainile…” fac apel
la credinta, un factor important si respectat in deceniul al saselea, in
America, in egala masura atat de albi, cat si de negri …
Folosirea verbelor la persoana I, plural, atrage foarte mult atentia
auditoriului…De exemplu fragmentul „Aceasta credinta ne va
motiva sa lucram impreuna, sa ne rugam impreuna, sa ne luptam
impreuna, sa mergem impreuna la inchisoare, sa ne ridicam
impreuna pentru cauza libertatii, in constiinta ca intr-o buna zi vom
fi liberi.” exprima speranta intr-un viitor mai bun, mai calm, mai
fratern. Acest vis este exprimat la propriu, dand glas gandurilor
celor asupriti, celor adunati acolo.
Acest discurs si-a lasat amprenta in istoria americana si are toate
meritele. Si-a indeplinit scopul, acela de a spune lucrurilor pe nume
exact cum sunt in realitate si a fost rostit la momentul si locul
potrivit.

17. Bibliografie




Clarence B. Jones, Joel Engel, What would Martin Say?, Ed. Harper
Perennial, 2009.
Stephen B. Oates, Let the Trumpet Sound: Life of Martin Luther
King, JR., Ed. Harper Perennial, 1994.
http://www.national-magazin.ro/personalitati/martin-luther-king-aavut-un-vis-1272.
http://www.managerexpress.ro/knowledge/inspirationdorinta/martin-luther-king-j-r-un-discurs-inspirational-pentruorice-lider.html.