1. A. R. P. P.
Asociatia Româna de Psihoterapie Psihanalitica
Membra a Federatiei Romane de Psihoterapie si a Federatiei Europene de Psihoterapii Psihanalitice
Intâlnirea F.R.P. – 3 decembrie 2011
"Eficienţa psihoterapiei ca modalitate terapeutică. Ce orientare ?!.
Implicarea în cercetare a şcolilor româneşti de psihoterapie“
click
1. Specificul psihoterapiei psihanalitice ;
2. Despre eficienţă (studii legate de eficacitate/eficienţă);
3. Despre noi (ARPP).
Catalina Dragulanescu
Psiholog clinician
Psihoterapeut de orientare psihanalitica
www.terapie-psihanalitica.ro 1

2. A. R. P. P.
Asociatia Româna de Psihoterapie Psihanalitica
Membra a Federatiei Romane de Psihoterapie si a Federatiei Europene de Psihoterapii Psihanalitice
I. Specificul psihoterapiei psihanalitice
• Psihoterapia psihanalitică (sau psihodinamică) se referă la un tip de tratament
bazat pe conceptele şi metodele psihanalitice.
• Tipică pentru psihoterapia psihanalitică este o frecvenţă de 1-2 şedinţe pe
săptămână, iar tratamentul poate fi ori limitat în timp (cu durată fixă), ori deschis
în privinţa finalului (open-ended).
• Esenţială pentru psihoterapia psihanaliticǎ este explorarea acelor aspecte
personale care nu sunt pe deplin cunoscute, conştientizate, accentul căzând pe
aspectele care se manifestă în relaţia terapeutică (interpretările transfero-
contratransferenţiale), aspecte ce pot fi influenţate de şi care influenţează relaţia
psihoterapeutică.
2

3. A. R. P. P.
Asociatia Româna de Psihoterapie Psihanalitica
Membra a Federatiei Romane de Psihoterapie si a Federatiei Europene de Psihoterapii Psihanalitice
• În activitatea sa diagnostică şi terapeutică, psihoterapeutul de orientare
psihanalitică se ghidează după teoria psihanalitică, în sensul de psihopatologie
sistematizată a conflictului.
• Teoria psihanalitică pune în centrul ei conflictul inconştient ; ea priveşte ciclul vieţii
umane, încă din prima zi, din perspectiva conflictului psihic şi a efectelor sale asupra
convieţuirii cu ceilalţi şi asupra stării personale.
• Psihoterapia psihanalitică sau psihodinamică a apărut prin efectul lărgirii sferei
indicaţiilor psihanalizei.
• Marele avantaj al psihoterapiei psihanalitice este dat de abordarea mai punctuala a
problemei, definind si redefinind problematica etapizat, fara a fi necesara intotdeauna
explorarea complexa, profunda si de lunga durata a psihicului clientului.
3

4. A. R. P. P.
Asociatia Româna de Psihoterapie Psihanalitica
Membra a Federatiei Romane de Psihoterapie si a Federatiei Europene de Psihoterapii Psihanalitice
Eficienţǎ/eficacitate  Obiectiv “Care este obiectivul tratamentului psihanalitic ?”
Complexitatea şi varietatea atât a cadrului teoretic, cât şi a metodologiei psihanalitice sunt datorate
istoriei psihanalizei şi au dus la o varietate în a conceptualiza scopul psihoterapiei psihanalitice şi
modalităţile tehnice de atingere a acestuia, deschizând căi pentru o multitudine de feluri de a
conceptualiza componenetele conflictului inconştient.
• S. Freud (şi grupul freudienilor –A.Freud) – conflictul devine conştient ;
• M. Klein - anxietatea persecutorie devine anxietate depresivă, travaliu de doliu şi creşterea forţei
eului ;
• D. Winnicott - experienţă inovatoare, în cadrul căreia situaţia trăită (în trecut) ca eşec de relaţie cu
lumea va putea fi retrăită într-o stare specifică, într-un mediu (facilitator) care va crea o adaptare
adecvată” ;
• W. Fairbairn - o cât mai mare sinteza a structurilor in care a fost scindat self-ul originar al
pacientului ;
• M. Mahler - ca un parcurs către instalarea fazei de separare-individuare ;
• D. Stern şi Grupul de la Boston - instalarea schimbărilor de dezvoltare, ce permit “un alt fel de a fi
cu celălalt”. 4

5. A. R. P. P.
Asociatia Româna de Psihoterapie Psihanalitica
Membra a Federatiei Romane de Psihoterapie si a Federatiei Europene de Psihoterapii Psihanalitice
Unele dintre elementele care ne definesc şi ne conferă nouă, psihoterapeuţilor de orientare psihanalitică
o identitate proprie (după Markus Fäh, 2010):
1. Există inconştient şi, prin urmare, atitudinile şi acţiunile oricărei fiinţe umane au cauze
inconştiente ;
2. Conflictul inconştient este caracteristic pentru fiinţa umană ;
3. Trăirile noastre sunt ambivalente („urâm” ceea ce „iubim“) ;
4. Experienţele copilăriei şi sexualitatea infantilă sunt esenţiale pentru conceptualizarea
conflictului psihic ;
5. Ataşamentul şi transferul sunt fapte psihice de bază;
6. In atitudinea analitică ascultarea şi trăirea (experiencing) sunt de importanţă majoră;
7. Nimeni nu poate fi „neutru“. Contratransferul colorează funcţionarea analistului şi
autoanaliza contratransferului este esenţialǎ pentru munca analitică ;
8. Conceptele terapeutice principale sunt rezistenţele şi transferul. Instrumentul tehnic
principal este interpretarea acestora;
9. Nevrozele, psihozele şi psihopatiile îşi au cauza într-o combinaţie de moştenire genetică şi
experienţă de viaţă. 5

6. A. R. P. P.
Asociatia Româna de Psihoterapie Psihanalitica
Membra a Federatiei Romane de Psihoterapie si a Federatiei Europene de Psihoterapii Psihanalitice
Elementele centrale ale tehnicii psihodinamice contemporane în psihoterapia psihanalitică (după Jonathan
Shedler, 2010):
1. Concentrarea asupra afectului şi exprimării emoţiilor ; diferenţa între insight-ul intelectual şi insight-
ul emoţional ; ultimul rezonează la un nivel profund, antrenând funcţionalitatea intrapsihică şi conducând
astfel la schimbare ;
2. Explorarea încercărilor de a evita gândurile şi emoţiile dureroase (explorarea rezistenţelor) ;
Terapeutul în PP se concentrează în mod activ pe evitări şi le explorează împreună cu pacientul.
3. Identificarea temelor şi tiparelor recurente (repetiţiile) ;
4. Discutarea experienţelor din trecut (concentrarea pe dezvoltare, în sensul psihanalitic-clasic şi în
sensul teoriilor dezvoltării) ; recunoaşterea faptului că experienţele trecute, în special experienţele
timpurii legate de figurile de ataşament afectează relaţiile din prezent şi modul cum sunt trăite relaţiile din
prezent ; eliberarea de legăturile disfuncţionale cu experienţele trecute, pentru a putea trăi mai funcţional
în prezent ;
5. Concentrarea pe relaţiile interpersonale (relaţiile de obiect şi figurile de ataşament) ; dificultăţile
psihologice apar cel mai des atunci când tiparele interpersonale problematice interferează cu abilitatea
persoanei de a-şi împlini nevoile emoţionale ;
6. Concentrarea pe relaţia din terapie (transfer şi contratransfer) ; recurenţa temelor interpersonale în
relaţia terapeutică furnizează o oportunitate unică de explorare şi de lucru asupra lor in vivo, în aici şi
acum ; scopul este o mai mare flexibilitate în relaţiile interpersonale şi o capacitate crescută de împlinire a
nevoilor interpersonale ;
7. Explorarea imaginarului (a vieţii fantasmatice) ; o bogată sursă de informaţii despre felul în care se
vede pacientul pe el, pe ceilalţi, felul în care interpretează şi dă sens experienţei trăite (în termeni
teoretici, mod de organizare a experienţei). 6

7. A. R. P. P.
Asociatia Româna de Psihoterapie Psihanalitica
Membra a Federatiei Romane de Psihoterapie si a Federatiei Europene de Psihoterapii Psihanalitice
Diferenţe între psihoterapia psihanalitică şi psihanaliză (3 puncte de vedere):
• Fred Busch - Psihoterapia psihanalitică - conştientizarea dinamicii interioare proprii, cu
o mai bună gestionare a experienţei personale şi abilitatea de a gândi mai liber, mai
flexibil asupra unor probleme,
Psihanaliza - dezvoltarea unei capacităţi de autocunoaştere, instalarea
capacităţii pentru auto-analiză.
• Daniel Widlöcher - 3 puncte de vedere : pluralist, unitar, dialectic.
• Horst Kächele - dimensiunile analitice pot intra în joc în grade diferite în terapii diferite
sau/şi în momente diferite ale aceleiaşi terapii ; criteriul ultim şi decisiv rezidă în
bunăstarea (wellbeing) pacientului, prin demonstrarea empirică şi incontestabilă a
faptului că un anume tratament a funcţionat.
7

8. A. R. P. P.
Asociatia Româna de Psihoterapie Psihanalitica
Membra a Federatiei Romane de Psihoterapie si a Federatiei Europene de Psihoterapii
Psihanalitice
II. STUDII LEGATE DE EFICACITATE / EFICIENŢǍ
Cercetarea în psihoterapia psihanalitică
Psihanaliza a fost iniţial concepută ca o metodă de cercetare a psihismului, efectele terapeutice
fiind consecinţa aplicării corecte a metodei şi nu scopuri în sine (S. Freud).
•2011 - cel de-al 3-lea volum al Tratatului de psihanaliză contemporană (H. Thomä, H.
Kächele), volum dedicat integral cercetării în psihanaliză. Eforturile colectivului
Universităţii din Ulm probează prin cercetare empirică eficienţa psihoterapeutică a
psihanalizei. Cercetarea procesului psihanalitic este centrată pe explorarea atentă a
schimbului dintre pacient şi analist. Ca metodă de cercetare este utilizată metoda studiului
de caz.
•2009 - două lucrări valoroase pentru subiectul în discuţie:
C.Hill & S.Knox – “Processing the therapeutic relationship”
J. Barber – “Toward a working through of some core conflicts in psychotherapy”
Neurobiologie - psihoterapia are un impact major asupra creierului ; psihoterapia poate provoca
modificări la nivelul sinapselor cerebrale, similar cu modificările din procesul de învăţare (E.R.
Kandel).
8

9. A. R. P. P.
Asociatia Româna de Psihoterapie Psihanalitica
Membra a Federatiei Romane de Psihoterapie si a Federatiei Europene de Psihoterapii Psihanalitice
Cât de eficientă este psihoterapia în general ?
Meta-analiza - rezultatele mai multor studii diferite devin comparabile prin convertirea
rezultatelor într-un sistem unic de măsură. Un criteriu măsurabil larg utilizat este “gradul
efectului”, care reprezintă diferenţa dintre grupul care a primit tratament şi grupul de control ;
“gradul efectului” este exprimat în unităţi de abatere standard.
• un efect cu gradul de 1,0 înseamnă că pacientul tratat este cu o deviaţie standard mai
sănătos decât pacientul netratat ;
• un efect cu gradul 0,8 este considerat un efect considerabil ridicat în cercetările
psihologice şi medicale ;
• un efect cu gradul 0,5 este considerat un efect moderat ;
• un efect cu gradul 0,2 este considerat un efect scăzut.
(Cohen, 1988).
9

10. A. R. P. P.
Asociatia Româna de Psihoterapie Psihanalitica
Membra a Federatiei Romane de Psihoterapie si a Federatiei Europene de Psihoterapii Psihanalitice
Cât de eficientă este psihoterapia în general?
Meta-analizǎ Nr. de studii Efect general obţinut (diagnostice Efect specific obţinut
cuprinse şi tratamente (diagnostic specific)
psihoterapeutice variate)
Smith, Glass & 475 0.85
Miller, (1980)
Lipsey & Wilson Centralizare a 0.75
(1993) 18 meta-analize
(deci mai
cuprinzator)
Robinson, Berman 37 0,73 (depresie,
şi Neimeyer (1990) tratamente
psihoterapeutice
variate)
(După Jonathan Shedler, 2010)
10

11. A. R. P. P.
Asociatia Româna de Psihoterapie Psihanalitica
Membra a Federatiei Romane de Psihoterapie si a Federatiei Europene de Psihoterapii Psihanalitice
Cât de eficientă este psihoterapia psihanaliticǎ?
Meta-analizǎ Nr. de studii Nr. de pacienţi Efect obţinut Efect obţinut (la follow-up)
cuprinse incluşi (la finalizarea PP)
Abbass, Hancock, 23 1431 0.97 (<40 sesiuni) 1.51 (dupǎ > 9 luni)
Henderson, &
Kisely (2006)
Leichsenring, 17 1.17 (o medie de 21 sesiuni) 1,57 (după aprox. 13 luni )
Transformând acest efect în termeni procentuali,
Rabung,
autorii au notat faptul că pacienţii care au fost trataţi
&Leibing, (2004) prin psihoterapie psihanalitică au fost “mai bine cu
privire la problemele ţintă, decât 92 % dintre pacienţii
care nu fuseseră încă trataţi prin psihoterapie”
Abbass, Kisely, 23 1870 (tulburări 0.69 în cazul tulburărilor psihiatrice
&Kroenke, (2009) somatice) generale
0.59 în cazul tulburărilor somatice
specifice
Messer & Abbass 7 Pacienti tulburări 0.91 în cazul îmbunătăţirii
de personalitate (o medie de 30.7 şedinţe) simptomatologiei generale (7 studii)
0.97 în cazul îmbunătăţirii
funcţionării interpersonale (4 studii).
(După Jonathan Shedler, 2010) (follow-up la 18,9 luni)
11

12. A. R. P. P.
Asociatia Româna de Psihoterapie Psihanalitica
Membra a Federatiei Romane de Psihoterapie si a Federatiei Europene de Psihoterapii Psihanalitice
Cât de eficientă este psihoterapia psihanaliticǎ în tulburǎrile de personalitate ?
1. Un studiu recent asupra pacienţilor cu tulburare borderline de personalitate
(Clarkin, Levy, Lenzenweger, &Kernberg, 2007) - nu numai beneficiile tratamentului
psihanalitic , ci apariţia şi instalarea unor schimbări la nivelul straturilor mai
profunde ale mecanismelor psihice (numite de noi procese intrapsihice) considerate
responsabile de medierea schimbărilor simptomatice ale personalităţii borderline
(e.g.,schimbări la nivelul funcţiei reflexive, schimbări la nivelul schemelor de
ataşament) ;
2. Un studiu foarte nou a relevat beneficiile stabile ale psihoterapiei psihanalitice la 5
ani după încheierea tratamentului (ceea ce a însemnat la 8 ani după iniţierea
tratamentului). După cei 5 ani, 87% dintre pacienţi, anume cei care au beneficiat de
tratamentul “obişnuit” îndeplineau în continuare criteriile diagnostice pentru
tulburarea de personalitate borderline, în vreme ce 13% dintre pacienţi nu mai
îndeplineau criteriile, anume cei care au beneficiat de psihoterapie psihanalitică
(Bateman & Fonagy, 2008). Nici un alt tratament al psihopatologiei personalităţii nu
a mai arătat un beneficiu atât de stabil.
(După Jonathan Shedler, 2010)
12

13. A. R. P. P.
Asociatia Româna de Psihoterapie Psihanalitica
Membra a Federatiei Romane de Psihoterapie si a Federatiei Europene de Psihoterapii Psihanalitice
Concluziile cercetărilor prezentate
• Tendinţa constantă către o creştere a efectului în cazul evaluarilor follow-up sugerează
faptul că psihoterapia psihanalitică (psihodinamică) pune în mişcare procese psihologice
care conduc la schimbări continue, chiar şi după ce psihoterapia s-a încheiat.
• Este de notat în mod special constatarea faptului recurent că beneficiile psihoterapiei
psihodinamice nu numai că se menţin, dar şi cresc pe parcursul timpului. Constatarea
reiese din cel puţin 5 meta-analize independente. Astfel de schimbări intrapsihice stau la
baza beneficiilor pe termen lung ale psihoterapiei.
• Printre studiile care au raportat date legate de apelarea serviciilor de tratament
medical, 77.8% dintre ele au raportat reducerea frecvenţei de utilizare a serviciilor de
tratament medical, datorită rezultatelor în urma psihoterapiei. Acesta este un rezultat cu
enorm de importante implicaţii potenţiale asupra eficientizării sistemului de sănătate.13
13

14. A. R. P. P.
Asociatia Româna de Psihoterapie Psihanalitica
Membra a Federatiei Romane de Psihoterapie si a Federatiei Europene de Psihoterapii Psihanalitice
III. DESPRE NOI
ISTORIC.
În primavara anului 1999, un numar de membri ai Societăţii Române de
Psihanaliză preocupaţi si practicanţi ai psihoterapiei psihanalitice decid să se
constituie într-o asociaţie de profil.
În urma acestei hotărâri, ia naştere Asociaţia Română pentru Psihoterapie
Psihanalitică, ale carei obiective sunt:
- dezvoltarea şi afirmarea psihoterapiei psihanalitice,
- promovarea acesteia în procesul de formare profesională a medicilor şi
psihologilor, atât din punct de vedere teoretic, cât şi clinic.
14 14

15. A. R. P. P.
Asociatia Româna de Psihoterapie Psihanalitica
Membra a Federatiei Romane de Psihoterapie si a Federatiei Europene de Psihoterapii Psihanalitice
Activităţi ştiinţifice ale A.R.P.P.
• Crearea unui sistem de formare profesională după parametrii aliniaţi la F.R.P. S-au stabilit criterii de
admitere şi certificare pentru statutul de psihoterapeut de orientare psihanalitică, aliniate în timp
cerinţelor impuse de organizaţiile europene de profil (Ex: analiza personalǎ de formare, supervizare pe
cazuri de psihoterapie psihanaliticǎ şi cursuri teoretice de istorie a psihanalizei şi a evoluţiei
principalelor şcoli si modele psihanalitice).
• Membrii Asociaţiei Române pentru Psihoterapie Psihanalitică se întrunesc lunar intr-o reuniune
ştiinţifică, pentru a prezenta şi discuta diferite aspecte teoretice şi practice.
• Pe lângă aceste reuniuni lunare, s-au organizat şi seminarii de lucru de 2 zile, în care s-au supus
discuţiei aspecte comune muncii psihoterapeutice şi s-au desfăşurat grupuri de intervizare.
• În 2003, Asociaţia Română pentru Psihoterapie Psihanalitică a devenit membră asociată a Federaţiei
Europene pentru Psihoterapie Psihanalitică, participand cu delegaţi şi membri atât la conferinţele
delegaţilor, cât şi la congresele acestui organism profesional.
15

16. A. R. P. P.
Asociatia Româna de Psihoterapie Psihanalitica
Membra a Federatiei Romane de Psihoterapie si a Federatiei Europene de Psihoterapii Psihanalitice
Bibliografie
Markus Fäh – “Psihanaliza în diferite ţări şi viitorul ei: probleme de identitate” –
(„Psychoanalysis in Different Countries and its Future: Problems of Identity“ – Keynote
speech) - Discurs ţinut la al 5-lea International Congress of ECCP, September 24-25, 2010.
Glen O. Gabbard – “Tratat de psihiatrie psihodinamică” – Ed. Trei, 2007
Helmut Thomä, Horst Kächele – “Tratat de psihanaliză contemporană (I). Fundamente”,
Ed.Trei 1999.
Jonathan Shedler – “Eficacitatea psihoterapiei psihodinamice” (“The Efficacy of
Psychodynamic Psychotherapy”) - American Psychologist,February–March 2010
16
16

17. A. R. P. P.
Asociatia Româna de Psihoterapie Psihanalitica
Membra a Federatiei Romane de Psihoterapie si a Federatiei Europene de Psihoterapii Psihanalitice
www.psihoterapiepsihanalitica.com
VA MULŢUMIM !
Catalina Dragulanescu
Psiholog clinician
Psihoterapeut de orientare psihanalitica
www.terapie-psihanalitica.ro 17